Plafonarea prețurilor a eșuat în Ungaria

Plafonarea prețurilor la carburanți a eșuat în Ungaria dovedind din nou că această politică este una falimentară. Orice plafon inferior prețului de echilibru determină o reducere a ofertei și penurie. Oferta de carburanți s-a orientat spre alte țări din UE, în care nu a fost stabilit un preț aleatoriu.

Decizia de a plafona prețurile din Ungaria a fost surprinzătoare și pentru că această țară nu dispune de resurse de petrol. Cum anume își propuneau să asigure importul de carburanți este un mister. Nu este de mirare că au ajuns în punctul în care au trebuit să abandoneze plafonul.

De ce nu funcționează plafonarea?

Pentru a explica de ce nu funcționează plafonarea putem utiliza graficul de mai jos. Plecăm de la un nivel de echilibru pe piață, în care cererea este egală cu oferta. Impunerea unui plafon inferior prețului de echilibru determină vânzătorii să reducă oferta până la un nivel al cantității care permite acoperirea costurilor. Cererea în schimb se majorează și apare penuria. Penuria este reprezentată de diferența dintre cantitatea cerută (qc) și cea oferită (qo) la prețul plafonat.

Efectul următor este dezvoltarea pieței negre. Speculanții vor încerca să cumpere cât mai mult din oferta existentă pentru a o comercializa pe piața neagră.  Guvernul are acum o nouă problemă și caută să o rezolve. Soluția cea mai la îndemână este impunerea de plafoane cantitative pentru fiecare client potențial. Dar, clienții nu au nevoie de cantități similare și cei care consumă puțin au posibilitatea să câștige din revânzarea produselor.

Ce s-ar fi întâmplat în Ungaria fără plafonare?

Fluxurile de aprovizionare din Europa sunt afectate de războiul din Ucraina și, cotația petrolului a atins valori record în acest an. Cu alte cuvinte, a existat o creștere a costurilor care, în mod firesc ar fi fost transferată în prețurile de vânzare. Desigur, prețurile mai mari ar fi fost o problemă pentru piață, dar acestea ar fi stimulat un comportament rațional.

Astfel, clienții persoane fizice și-ar fi redus consumul și ar fi apelat mai des la transportul în comun. Companiile ar fi putut încuraja în continuare munca de la distanță pentru a reduce consumul. În scurt timp, ar fi avut loc o micșorare a cererii și, scăzând presiunea pe ofertă, producătorii ar fi coborât prețurile de vânzare.

Prețurile la pompă anunță noi presiuni inflaționiste

Blocarea pieței era doar o problemă de timp. Era clar că plafonarea nu este sustenabilă pe termen mediu. În ultimele două săptămâni problema s-a acutizat și cozile pentru alimentarea autovehiculelor au intrat în noul normal. Luni Banca Centrală a Ungariei a avertizat că economia este pe punctul să intre în criză și marți, 6 decembrie 2022, Guvernul a renunțat la plafon. Eliminarea acestuia a determinat creșterea instantanee a prețurilor la pompă cu 46%. Cum costurile cu carburanții sunt transmise cu rapiditate în prețurile bunurilor, în Ungaria urmează să apară noi presiuni inflaționiste. Probabil că în 2023 țara va experimenta cea mai mare rată a inflației din UE și asta în contextul în care pe continent vor predomina tendințele dezinflaționiste.

Orban nu-și asumă eșecul

Puterea din Ungaria nu-și asumă însă eșecul acestei politici. Chiar în această perioadă, există o amplă campanie publicitară în Ungaria prin care sunt aduse acuze Uniunii Europene. Astfel, conform campaniei, cauza crizei energetice izvorăște din sancțiunile impuse Ungariei de către UE. Neasumarea responsabilității și acuzarea UE au potențialul să alimenteze euroscepticismul și așa ridicat din această țară.

Unde sunt suporterii plafonării?

Măsura luată de Viktor Orban s-a bucurat de o foarte mare popularitate în România. Mulți formatori de opinie au apreciat în termeni laudativi măsura plafonării din Ungaria. Ei solicitau ca România să abordeze în același fel creșterea prețurilor la carburanți. Acum ar fi momentul ca acești formatori să iasă în față și să recunoască eșecul măsurii și faptul că Guvernul României a făcut bine să o evite.

România a procedat mai inspirat, alegând să subvenționeze benzina și motorina, în loc să impună un plafon arbitrar. Prețurile subvenționate au permis funcționarea decentă a pieței carburanților. Din păcate, rezervele de înțelepciune s-au terminat rapid și, pe piața lemnului, Guvernul a utilizat o politică la fel de neinspirată precum cea din Ungaria.

Când poate funcționa plafonarea prețurilor?

Economic, plafonarea prețurilor nu poate funcționa. Totuși, ne putem imagina cel puțin un scenariu în care acest plafon nu ar avea la fel de multe efecte nocive. Astfel, teoretic, s-ar putea impune un plafon maximal, cu mult superior prețului de echilibru. În principiu, în acest caz, piața ar putea funcționa ignorând plafonul. Desigur, chiar și așa ar apărea mici perturbații pe piață. În primă fază, ofertanții ar fi tentați, de nivelul plafonului, să crească prețurile de vânzare. Scăderea cererii ar duce însă la reechilibrarea rapidă a pieței.