Categorii
Opinii

Protestele sunt despre foame

În România se scandează zilele acestea împotriva măștilor și a restricțiilor, dar, în realitate, protestele sunt despre foame. Serviciile, HoReCa și economia gri au plătit o mare parte a costului acestei crize și perspectiva unor noi restricții severe a accentuat starea generală de nemulțumire.

În ultimele zile, protestele au pus stăpânire pe marile orașe ale României. Protestele acestea sunt despre foame și nu despre restricții, cum s- a comunicat public. Dacă ar fi să le analizăm după scandările din cadrul lor, ar trebui să le etichetăm drept „proteste împotriva limitărilor de libertate”. Restricțiile anunțate au fost doar scânteia care a aprins revolta care mocnea în societate. Starea de nemulțumire din societate nu este însă cauzată de obligativitatea purtării măștilor chirurgicale sau de scurtarea programelor magazinelor. Masca chirurgicală este doar un simbol al tuturor restricțiilor și dificultăților economice din ultimul an.

Încă de la începutul pandemiei, guvernul României a încercat să aplaneze șocul economic al populației prin lansarea a diverse scheme de sprijin, de la șomajul tehnic, până la subvenționarea salariilor brute, înghețarea ratelor și scutirea de diferite impozite. Aceste măsuri, mai mult sau mai puțin eficiente, nu au reușit să protejeze toate categoriile sociale. Ne referim aici la diferitele categorii sociale care activează în servicii, în agricultură, în economia gri și, de ce nu, cea neagră.

Chiar dacă guvernul a încercat să protejeze angajații din servicii, durata prelungită a crizei a determinat patronatele să-și ajusteze structura de personal la noile realități. Mulți dintre aceștia au ajuns în șomaj și speră să se întoarcă la muncă, dar cu fiecare nouă restricție pare că sunt tot mai departe de acest deziderat.

Agricultorii sezonieri au fost ignorați

În agricultură probleme majore au întâmpinat muncitorii sezonieri din țările vestice. Aceștia s-au trezit aruncați în această criză fără să beneficieze de forme de protecție socială. Este suficient să ne amintim de carantina impusă în Suceava în primăvara anului 2020. În Suceava și alte județe sărace există locuitori care trăiesc din contracte pe 3-6 luni în fermele din vestul Europei. Din aceste activități sezoniere sunt susținute zeci de mii de familii din România. Pentru că acești agriculturi nu figurează ca salariați în România, guvernul nu a pregătit o schemă de ajutor pentru ei. Blocați în Suceava, aceștia s-au trezit că nu mai pot obține veniturile necesare supraviețuirii pentru următoarele 6 sau 12 luni. Din disperare mulți dintre aceștia și-au falsificat acte în localități învecinate, riscând sancțiuni, pentru a putea ajunge la fermele din vest. În cazul agricultorilor, noile restricții au activat răni care încă nu s-au închis.

Evazioniștii au fost loviți de restricții

Lipsiți de protecție socială au fost și cei care activează în economia gri sau în cea neagră. Nu avem date ca să apreciem cât de mult au suferit aceștia economic, dar statisticile din diferite domenii ne indică dimensiunea dezastrului.

De exemplu, anul trecut s-au anunțat scăderi impresionante la traficul de țigarete, fapt care ne oferă indicii importante privind starea economică gravă în care se află o mare parte a populației. Vrem să credem că poliția a performat în 2020,  dar traficul cu țigarete s-a redus din alte motive. Probabil, scăderea a fost cauzată de reducerea cererii, pe fondul deteriorării stării economice a consumatorilor.

Scăderea consumului ne indică două aspecte legate de starea economiei gri și negre:

  • o parte a populației nu își mai permite să cumpere țigarete de pe piața neagră;
  • veniturile traficanților s-au redus.

Statistica nu a surprins deteriorarea stării economice și vieții sociale din țară. Situația este gravă și în cazul zecilor de mii de meseriași care prestează activități economice fără să le fiscalizeze. Scăderea generală a pieței de țigarete din România ne sugerează că situația este una extrem de gravă.

Agravarea situației economică a celor cu posibilități reduse și anunțul noilor restricții a declanșat o reacție nervoasă. În categoriile sociale puțin vizibile din Palatul Victoria, ultimul an a fost unul al marilor sacrificii economice. Chiar și în lipsa restricțiilor economice pentru cei din aceste categorii sociale nu există perspectiva unei vieți mai bune. Anunțarea noilor restricții le-a arătat perspectiva încă unui an de foame și sacrificii și mulți au cedat.

Este clar însă că protestele din ultimele zile nu sunt despre foame, ci despre restricțiile care au lăsat o parte a populației fără mijloace de subzistență.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *