Categorii
Opinii

Românii se bat pentru job-uri la stat

Scoaterea la concurs în Timișoara a unui post de city manager ne-a evidențiat, din nou, că românii își doresc să lucreze la stat. Această preferință este pusă pe seama unei siguranțe mai mari a locului de muncă, unui stres mai scăzut și prin prisma salariilor medii mai ridicate. Motivația celor mai mulți este însă mai complexă și ține de nerespectarea drepturilor lor de angajați în mediul privat.

Românii se bat pentru job-uri la stat și este de înțeles de ce. În noiembrie 2020, Dominic Fritz, noul primar al Timișoarei, a scos la concurs un post de city manager. Anunțul public a generat extrem de mult interes, în doar câteva zile depunându-și CV-ul peste 300 de candidați. Conform presei interesul sporit se explică prin faptul că transparența și încrederea într-o competiție corectă a convins oamenii să aplice. Aiurea! Destul de probabil, mulți dintre cei peste 300 de candidați ar trișa, dacă ar avea posibilitatea să influențeze rezultatele concursului.   

În realitate, numărul mare de candidați se explică prin popularizarea anunțului. De obicei, prin anunț public se înțelege o foaie A4 lipită pe cel mai dosit afișier din instituția respectivă. La funcțiile mai importante anunțul apare și în Monitorul Oficial al României, dar câți dintre noi citim această publicație oficială? În rest, se publică câte un anunț apatic prin gazete fără prezență virtuală. Posturile se scot la concurs așa în 2020, an în care pandemia a forțat migrația în online a unei părți semnificative a populației.

De la București nu se văd foarte clar realitățile economice din provincie și, în general, nu se înțelege ce îi face pe români să viseze la joburi în domeniul public. De obicei, se dă verdictul că oamenii care vor să lucreze la stat sunt leneși, nu vor să se streseze și vor să câștige banii ușor. Cei care dau cu ușurință acest verdict probabil că nu au lucrat niciodată într-un IMM românesc.

Ce se întâmplă în SRL-uri

În realitate, problema este mai complexă, peste un milion de români, din urbanul mic și rural, lucrând pentru salariul minim în SRL-uri. În multe dintre acestea patronul le știe pe toate, nu acceptă să fie contrazis, nu acceptă propunerile subordonaților și nu înțelege că angajatul îi datorează doar 8 ore de muncă, în care intră doar activități bine definite în fișa postului. Acesta nu înțelege că salariații nu sunt la dispoziția sa totală, ci în limita atribuțiilor și a programului de muncă. Această deformare a relației dintre patron și angajat își are originea într-o perioadă cu șomaj extrem de mare, perioadă în care muncitorii erau disperați să găsească de muncă și patronii aveau de unde alege. Astăzi, chiar dacă forța de muncă disponibilă este o raritate, pentru că mulți angajați potențiali au preferat să părăsească țara, abuzurile continuă.

Există patroni care își expun subordonații la un șantaj emoțional constant și îi forțează să depășească norma de lucru. La toate acestea se adaugă încălcarea frecventă a dreptului la concediu. Nu este deci de mirare că foarte mulți dintre angajații din SRL-urile românești suferă de sindromul epuizării profesionale (burnout). Managementul slab, epuizarea angajaților și slaba tehnologizare explică lipsa de competitivitate a acestor companii. Disperați să supraviețuiască pe piețe pe care nu le înțeleg, patronii continuă să-și preseze subordonații accentuând problemele companiei.

Legislația muncii este extrem de strictă și Inspectoratele Teritoriale ale Muncii fac frecvent controale pentru combaterea abuzurilor, dar activitatea lor nu este suficientă pentru a corecta erorile angajatorilor români. Acțiunile ITM ar trebui corelate cu campanii de popularizare a legislației muncii, cu prezentarea drepturilor și obligaților angajaților. Campaniile ar trebui derulate pe medii diverse (TV, radio, presa scrisă, social media) pentru a ajune la publicul țintă. Acestea ar trebui să ajungă până la angajatorul și angajatul din ultimul cătun izolat.

Românii se bat pentru job-uri la stat

La Inițiativa Privată, suntem pro piață și afaceri private, dar realitatea este că multe  IMM-uri din România practică exploatarea angajaților. Cu fiecare oră de muncă suplimentară neplătită, unui angajat i se reduce venitul sub nivelul salariului minim. Fiecare critică nefondată determină reducerea încrederii și capacității de a părăsi un mediu toxic. Mulți visează la un job la stat, unde programul, concediile și sărbătorile legale sunt respectate. De asemenea, de obicei salariile sunt superioare celor din micile SRL-uri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.