Sărăcia energetică schimbă piața imobiliară în moduri care încă nu sunt foarte vizibile. În fiecare zi vedem titluri de articole care ne anunță că vor fi interzise centralele de apartament sau că Agenția Internațională pentru Energie recomandă interzicerea din 2025 a comercializării tuturor centralelor care utilizează combustibili fosili. Lumea se schimbă și este interesant să ne gândim cum va evolua piața imobiliară în noua realitate. Dacă ținem cont de precedentele din UE putem apecia că legislația din zona energetică va deveni și mai strictă. Evident, unele din țările UE vor obține derogări de 1-3 ani și, un timp, va exista o piață la mâna a doua consistentă, dar ne așteptăm ca, într-un orizont de timp de cel mult 10-15 ani, încălzirea locuințelor să devină o problemă pentru cel puțin 50%-60% din totalul imobilelor din România.
Multe localități din România nu sunt deservite de rețele de distribuție a gazului, iar locuitoriii acestora așteaptă extinderea rețelei și consideră acest combustibil soluția la problemele lor energetice. Proprietarii și-au construit sisteme de încălzire pe lemne și așteaptă rețeaua de gaz metan pentru a se racorda. În momentul în care UE va descuraja oficial vânzarea și instalarea de centrale pe gaz metan, România va fi forțată să renunțe la promisiunile de expansiune a rețelelor pe gaz metan și toți acești proprietarii vor conștientiza forțat că au o problemă.
Sărăcia energetică devine problemă națională
Practic, în casele și vilele pe care și le-au construit românii din diaspora pe cuprinsul țării asigurarea agentului termic va deveni o problemă majoră. Fenomenul sărăciei energetice se va acutiza și, în multe localități, se va generaliza. Astfel, chiar și locuitorii cu venituri relativ ridicate vor experimenta o formă a sărăciei energetice după ce se vor confrunta cu costurile ridicate ale producerii agentului termic.
Prin interzicerea comercializării centralelor pe combustibili fosili, în marea majoritate a locuințelor din România asigurarea agentului termic va deveni o problemă. Centralele existente vor funcționa în continuare și se va dezvolta piața second-hand, dar cererea nu va fi acoperită. În plus, pericolul reprezentat de incendii, randamentul scăzut și dificultatea găsirii de piese de schimb îi va face pe mulți să refuze astfel de soluții.
Pentru proprietarii de apartamente soluția există. Majoritatea apartamentelor sunt în blocuri aflate în proximitatea vechilor rețele termice și au posibilitatea să se întoarcă în acestea. Pentru case o racordare la o rețea centralizată nu este însă la fel de facilă. Puține case sunt lângă rețele termică și costurile încălzirii într-un sistem centralizat sunt frecvent exorbitante.
Soluția cea mai bună ar fi una care să combine utilizarea energiei electrice sustenabile și a tehnologiilor verzi. Sistemele cu pompe de căldură sunt promițătoare dar au prețuri prohibitive. La fel, deși relativ costisitoare panourile solare hibride și mini eolienelor ar putea contribui la rezolvarea acestei probleme. Toate aceste sisteme implică însă costuri enorme intrinseci și extrinseci, pentru că ele nu dau randament dacă locuințele nu sunt transformate în case pasive. Cu prețurile din prezent vorbim de investiții care se pot duce și în €100.000 pentru o casă de 100 mp.
Sărăcia energetică schimbă piața imobiliară
Cum se va resimți acest lucru pe piața imobiliară? Pe măsură ce utilizarea caselor individuale va implica noi costuri, ideea mutării în ele va deveni prohibitivă. Astfel, din start un cumpărător interesat de o casă va trebui să jongleze în minte cu trei costuri consistente:
- costul propriu-zis al casei;
- costul reamenajării, izolării și modelării după preferințele sale (să zicem €40-50.000 pentru o casă de 100 mp);
- costul implementării unui sistem de încălzire bazat pe energia verde. În funcție de complexitatea sistemului, aceasta poate să ajungă și la €50.000, pentru o casă de 100 mp.
Cumpărătorii potențiali vor conștientiza că mai au de plătit €100.000 doar ca să se mute în noua lor casă locuibilă și să poată evita sărăcia energetică. Dacă adăugăm la aceasta și faptul că piața imobiliară este susținută într-un procent covârșitor de credite imobiliare ne vine greu să credem că foarte mulți indivizi își vor putea permite să se angajeze la credite adiționale celor imobiliare, de €100.000. Efectul imediat va fi amâncarea achizițiilor de acest gen, deci cererea pentru case la sol va înregistra o scădere semnificativă. În urma scăderii cererii, casele din majoritatea țării se vor ieftini și dispariția satelor și orașelor mici va accelera.
Ce soluții există la problema sărăciei energetice?
Realist vorbind nu există foarte multe soluții la expansiunea sărăciei energetice. Marile puteri au agreat să renunțe la utilizarea combustibililor fosili și România, ca membru UE, trebuie să se conformeze. Sperăm că piața liberă și programele UE vor facilita tranziția spre o lume mai verde.
Panourile solare (și în speciali cele hibride) se vor îmbunătăți și vor asigura independența energetică a utilizatorilor. Pe o piață dinamică, panourile solare și centralele eoliene vor deveni accesibile și va fi posibilă adoptarea pe scară largă.
În paralel cu impunerea de restricții, UE va lansa probabi și campanii ambițioase de „înverzire” a fondului locativ. Astfel, o mare parte a populației își va permite adoptarea de tehnologii verzi. Există totuși rezerva că birocrația excesivă îi va descuraja pe mulți să realizeze pași în această direcție.
În următorii ani, România va fi forțată să ardă etape pentru a se moderniza. În cadrul acestui proces, țara va cunoaște transformări profunde, tehnologice și structurale.
