Un bun public (Public good) este un produs sau serviciu care sunt oferite în mod gratuit cetățenilor unei țări, fără a fi nimeni exclus prin preț. Accesul la bunurile publice este gratuit, dar acestea au costuri, ele fiind finanțate prin taxele colectate de la cetățeni. În mod ideal, un bun public ar trebui să respecte criteriile non-excluderii și non-rivalității.
În practică, respectarea criteriului non-rivalității este extrem de dificilă pentru că apar limite fizice în consum. De exemplu, un parc are o suprafață care permite accesul simultan al unui număr limitate de oameni. Similar, un concert dintr-un spațiu public va cunoaște limite fizice similare etc.
Astfel, parcul public respectă principiul non-excluderii, dar nu și pe cel al non-rivalității. Mai mult decât atât, se pot imagina și situații în care acesta nu respectă nici măcar principiul non-excluderii. Un eveniment ar putea atrage atât de multe persoane încât ultimii veniți nu ar mai putea accesa parcul. Ei ar fi excluși din cauza limitelor fizice ale bunului public.