Conceptul de echilibru inter-temporal (Intertemporal Equilibrium) a fost propus de Școala de la Viena conform căruia relația dintre cerere și ofertă nu trebuie analizată static, într-un singur moment temporal, ci pe o perioadă mai lungă de timp. Un model static nu are capacitatea să surprindă modificările de cerere și de ofertă de pe piață.
Conform economiștilor austrieci, pe termen scurt piața este în dezechilibru și doar pe termen lung aceasta se poate echilibra. Cu alte cuvinte, pe termen mediu și lung se atinge o stare de echilibru inter-temporal. Astfel, deciziile economice ale firmelor și gospodăriilor se iau ținând cont de conjunctura prezentă și de evoluțiile posibile din viitor.