Efectul Veblen (Veblen effect) sau de snobism se referă la tendința indivizilor îmbogățiți brusc de a achiziționa produse de lux. Pentru produsele Veblen cererea crește chiar și când prețul se majorează, fapt care contrazice legea cererii. Efectul este denumit după economistul american Thorstein Veblen. Acesta l-a identificat și explicat în lucrarea sa „The Theory of the Leisure Class”.
Grafic, curba cererii pentru bunurile Veblen are o formă particulară. Putem observa în graficul de mai jos cum cererea pentru bunurile normale scade pe măsură ce crește prețul. Astfel, curba cererii se deplasează spre dreapta. Din momentul în care apare efectul de snobism (marcată prin linia punctată paralelă cu axa cantității), curba cererii își schimbă direcția. Cantitatea de produse care este solicitată crește concomitent cu prețurile.
Practic, din momentul de inflexiune bunul normal este perceput drept unul de lux sau, cel puțin, de statut. Faptul că produsul nu mai este accesibil celor cu posibilități materiale limitate, îl face mai atractiv pentru cei a cărei situație materială este relativ mai bună. Aceștia profită de ocazie pentru a-și semnala noul statut în societate.
De exemplu, în ultimii doi ani bunurile normale s-au scumpit pe fondul problemelor de aprovizionare și ale inflației. Ca urmare a scumpirilor,. mulți clienți și-au redus sau amânat achizițiile de haine sau electronice. Unii clienți au ales însă că cumpere mai mult și să-și afișeze noile produse.