Funcția de investiție (Investment function) urmărește relația dintre variabilele care determină nivelul total al investițiilor agregate. Adică, aceasta studiază cum influențează variabilele analizate nivelul total al investițiilor. Această funcție poate fi exprimată sub următoarea formă:
unde,
- I – investițiile agregate;
- d – rata dobânzii;
- ∆Y – variația venitului național;
- q – raportul q al lui Tobin.
Cele trei variabile din funcția de investiție influențează diferit nivelul investițiilor agregate.
Astfel, relația dintre nivelul investițiilor și rata dobânzii este inversă. De exemplu, creșterea ratei dobânzii determină o scădere a investițiilor pentru că are loc o scumpire a creditării. La fel, o scădere a ratei dobânzii face creditele mai atractive și determină o majorare a investițiilor.
Celelalte variabile au același sens ca și evoluția investițiilor.
O majorare a venitului național sau a raportului q (al lui Tobin) vor determina o creștere a investițiilor agregate. Similar, scăderea venitului național sau a raportului q vor determina o scădere a investițiilor agregate.
