Luarea deciziei economice (Economic decision making) este cea mai importantă funcție a managementului. Managerii au de luat constant decizii, sub presiunea rarității resurselor, în care să decidă pe probleme fundamentale pentru companie. De exemplu, aceștia trebuie să decidă în privința prețului de vânzare, localizării producției, echipei de salariați, stocurilor etc. Luarea deciziei economice are loc pe baza unor analize complexe sau, uneori, a experiențelor din trecut.
Deciziile economice sunt dinamice. Acestea trebuie să fie luate ținând cont de diversitatea și evoluția factorilor de pe piață. Decidenții trebuie să fie tot timpul pregătiți să-și schimbe comportamentul de consum, conform evoluțiilor de pe piață.
De exemplu, Toyota s-a adaptat mai bine ca alți producători auto la criza semiconductorilor din 2021 pentru că politica firmei a fost să-și formeze stocuri care să acopere perioade mai lungi de timp. Strategia a survenit ca urmare a problemelor de aprovizionare întâmpinate după accidentul nuclear de la Fukushima, din 2011. Stocurile realizate după accidentul nuclear i-au permis companiei să continue să producă autoturisme când alte companii aveau activitatea blocată. Adoptarea unui comportament prudențial a fost util firmei în situații neprevăzute.
Companiile auto care nu s-au confruntat cu probleme majore de aprovizionare au fost luate prin surprinde de către criza semiconductorilor.