Nevoi umane

Nevoile umane (Human needs) sunt elemente fără a căror satisfacere un individ nu poate supraviețui. Dorința de satisfacere a acestor nevoi umane este cea care îl împinge pe individ la acțiune. Indivizii achiziționează produse pentru a-și satisface nevoile. Și, pentru a obține resursele necesare pentru  a putea face achiziții, aceștia își vând forța de muncă.

Clasificări ale nevoilor umane

Cea mai cunoscută clasificare este Piramida Nevoilor propusă în 1943 de către psihologul Abraham Maslow. Psihologul Abraham Maslow nu a fost singurul preocupat de înțelegerea și clasificarea nevoilor. Alte teorii de calibru sunt:

  • Teoria motivației umane sau a nevoilor  propusă de către psihologul  american David McClelland. Această teoria abordează nevoile dintr-o perspectivă organizațională. Conform teoriei, există trei tipuri de nevoi: de realizare, de afiliere și de putere.
  • Teoria ERG (Existence, Relatedness and Growth) a fost propusă de psihologul  Clayton Alferfer. Acesta este bazată pe o dezvoltare a ierarhiei nevoilor lui Maslow. Cele trei tipuri de nevoi umane (de existență, de relație și de creștere.) sunt factori de motivație. În concepția lui Alderfer,  motivația umană poate fi guvernată de nevoi multipe.
  • Sistemul nevoilor lui Murray  sau Teoria nevoilor psihogene a fost propusă de psihologul Heny Murray în 1938.  El considera că fiecare individ avea un set universal de nevoi, diferențele dintre seturi având un rol în formarea personalităților unice. Murray a împărțit nevoile în primare (de supraviețuire) și secundare (derivate din conviețuirea în societate).
  • Teoria motivației cu doi factori propusă de psihologul Frederick  Herzberg. În concepția lui Herzberg nevoile umane se grupează în două categorii, una care izvorăște din deficiență și cealaltă din suficiență. De exemplu, într-un cadru organizațional salariul și siguranța locului de muncă contribuie la prevenirea nemulțumirea angajatului, dar pentru ca acesta să fie mulțumit sau fericit sunt necesari alți factori, cum ar fi autonomia și recunoașterea.
  • Teoria autodeterminării a fost dezvoltată de psihologii Edward Deci și Richard Ryan. În concepția lor, există o motivație umană intrinsecă pentru creștere și dezvoltare. Există trei tipuri nevoi de bază prin satisfacerea cărora se obține creșterea: de autonomie, de competență și de relație.