Revoluția industrială (Industrial revolution) este procesul istoric prin care economiile agrare au făcut pasul spre generalizarea producției manufacturiere. De asemenea, în această perioadă s-a trecut la mecanizarea proceselor industriale. Revoluția a rămas în istorie prin inventarea motorului pe aburi și dezvoltarea exploatărilor de cărbune. Acesta devenind sursa primară de energie industrială. Acest proces s-a desfășurat între anii 1760 și 1830. Industrializarea acestor economii a facilitat dezvoltarea ulterioară a celorlalte sectoare. La scară istorică, revoluția industrială a început în Anglia și apoi s-a răspândit în celelalte țări ale lumii, cu precădere în SUA și Europa continentală. Revoluția industrială a accelerat progresul societății într-un ritm fără precedent istoric. Conceptul de revoluție industrială a fost propus de către francezul Louis-Guillaume Otto în 1799, probabil sub influența Revoluției Franceze.
Toate revoluțiile industriale au presupus salturi tehnologice semnificative și schimbarea modului în care se muncea.
Vezi și: