Școala de la Lausanne (The Lausanne School of Economics) se referă la un curent de gândire, economic și neoclasic, a căror exponenți centrali au fost Leon Walras și Vilfredo Pareto. Ambii exponenți au fost profesori la Universitatea Lausanne, instituție care a dat și numele școlii. Contribuția cea mai mare la gândirea economică este reprezentată de teoria echilibrului general. În cadrul acesteia a existat o preocupare semnificativă pentru aplicarea formulărilor matematice în economie. Din această cauză, unii economiști au numit-o și „Școala de matematică”. Lucrările lui Vilfredo Pareto au stat la baza formării Școlii Italiene și a Școlii Paretiene.