Categorii
Piața externă

Turcia s-a aruncat într-o spirală inflaționistă

Politica monetară a regimului Erdogan a aruncat Turcia într-o spirală inflaționistă. Decizia de scădere a dobânzii de referință și cea de majorare cu 50% a salariilor minime, ne arată că, la nivel guvernamental nu există nicio intenție de a stopa spirala inflaționistă.

Turcia s-a aruncat într-o spirală inflaționistă din care nu va ieși prea ușor în următorii ani.  Inflația galopantă din ultimul an a înjumătățit deja veniturile reale și trendul va continua în luniile următoare. Puterea de cumpărare a turcilor s-a prăbușit și țara pare să se afunde într-o criză cu multe necunoscute. Surprinzător, nu pandemia este responsabilă de situația dificilă în care a ajuns Turcia.

Regimul Erdogan a împins Turcia în situația dezastroasă actuală. Schimbarea guvernatorului Băncii Centrale, cu un executant dispus să implementeze viziunea președintelui a fost doar o etapă în acest plan. În linii mari, liderul de la Ankara a decis să parieze viitorul țării pe ieftinirea creditării și exporturilor.

Pentru creditare ieftină, Banca Centrală a Turciei a coborât dobânda de referință. Dobânzile mici cresc apetitul pentru contractarea de credite.

Pentru creșterea competitivității la export, lira a fost lăsată să se deprecieze. Mecanismul este unul extrem de simplu. Deprecierea lirei scade costurile reale ale forței de muncă și, astfel, produsele turcești pot fi exportate mai avantajos. De exemplu, produsele care se vând în zona euro vor fi mai ieftine pentru că se va majora diferența euro-liră.

Acum, în mijlocul iernii, după luni de proteste și după ce bănci din regiune au început să majoreze dobânda de referință (de exemplu, cele din România și Polonia), lumea se aștepta ca și regimul din Ankara să stopeze politica banilor ieftini. Nu s-a întâmplat așa.

Măsurile din ultima lună agravează situația

În ultima luna, în Turcia au fost luate cel puțin trei măsuri care vor agrava problemele monetare ale țării.

1.  A fost decisă majorarea salariilor cu 50%

Această măsură este brutală și întârziată. Chiar și cu o creștere de 50% a salariilor nominale, nivelul celor reale va fi mai scăzut ca la începutul lui 2020. Poate că majorarea pare morală, dar economic este neinspirată.

Șocul acestei majorări nominale va fi transferat imediat în prețuri și va alimenta inflația. Practic, majorările de prețuri vor anula cu rapiditate aceste sporuri salariale.

2. A fost decisă reducerea dobânzii de referință cu 0,05%

Reducerea dobânzii de referință s-a produs în condițiile în care țări cu moneda mult mai stabilă ca a Turciei au decis să renunțe sau să reducă amploarea politicii banilor ieftini. Mutarea regimului de la Ankara este una cel puțin ciudată.

Dobânzile spre 0% și inflația galopantă fac ca prezentul să fie  momentul perfect pentru contractarea de credite speculative. Este suficient ca unii cetățeni turci să contracteze credite pe termen scurt, să facă o conversie într-o valută forte și să aștepte scadența. Inflația își va spune cuvântul și, la scadență, aceștia ar putea să stingă creditul folosind doar o parte a valutei cumpărate.

Evident, când câștigurile din credite speculative sunt mai mari decât câștigul unei investiții în mediul de business, creditul ca instrument de dezvoltare economică își ratează scopul.

3. Au fost majorate prețurile la gaz și electricitate

Începutul de an a venit cu noi presiuni inflaționiste în Turcia. Explozia prețurilor la energie, pe plan internațional, a lăsat companiile energetice din Turcia în imposibilitatea de a-și acoperi costurile legate de aprovizionare.

Decizia de la începutul lunii a fost de a majora prețul la electricitate cu 50% pentru populație și cu 100% pentru firme. La gaze naturale majorarea a fost de 25% pentru populație și de 50% pentru gospodării. Efectele acestor majorări vor începe să se simtă imediat, pentru că firmele vor încorpora costurile adiționale în prețul produselor. Începând cu luna februarie, populația va resimți și mai profund șocul, pentru că vor veni primele facturi mărite pentru populație.

Practic, prin majorarea bruscă a prețurilor la gaze și electricitate, guvernul de la Ankara a pus bazele pentru două puseuri inflaționiste.

Continuarea politicii banilor ieftini are efecte complexe

Oficial, prin această politică, regimul de la Ankara urmărește să crească nivelul competitivității economice, dar măsurile luate vin cu costuri mai mari decât s-ar crede.

1. Puterea de cumpărare a populației își va continua declinul

Continuarea politicii banilor ieftini și măsurile populiste din ultima lună vor accentua tendințele inflaționiste și pierderea puterii de cumpărare. Este de așteptat ca nemulțumirile populației să se amplifice și să contribuie la destabilizarea mediului social. În lunile și anii următori protestele și grevele vor deveni ceva la ordinea zilei.

Sărăcirea și nemulțumirea populației vor accentua tendințele de migrație. Foarte probabil minoritatea turcă din Uniunea Europeană va mai crește cu câteva milioane.

2. Creșterea competitivității economice prin prețuri

Teoretic, când o monedă pierde din puterea de cumpărare, produsele din țara respectivă devin mai competitive la export. Explicația este simplă. Costul resurselor interne (umane, materiale etc.) nu se majorează în ritmul pierderii de valoare a monedei și la conversia într-o valută externă, produsele devin mai ieftine. Desigur Turcia este o piață deschis și, în timp, prețurile la resursele materiale se vor alinia cu cele internaționale. La resursele umane vor apărea presiuni sindicale pentru majorări salariale și se va accentua migrația. O mare parte din sporul de competitivitate se va pierde. Competitivitatea prin prețuri nu este una sustenabilă pe termen mediu și lung.

3. Reducerea importurilor este mai problematică decât pare

Pierderea de valoare a monedei are și un efect de reducere a importurilor pentru că acestea se scumpesc. Majorarea prețurilor la importuri va afecta direct magazinele din Turcia, dar și fabricile care produc pentru piața internă. Costul ridicat al resurselor externe va face produsele inaccesibile pentru clienții interni și, dacă fabricile nu reușesc să se aprovizioneze din surse mai ieftine, va îngreuna starea afacerilor interne.

Efectele pe termen mediu și lung nu sunt greu de prevăzut. Fabricile vor începe să se aprovizioneze cu resurse mai slabe calitativ. Produsele turcești vor fi afectate de skimpflație și costurile asociate vor fi plătite de populația din Turcia.

Cu alte cuvinte, aceste produse vor deveni mai puțin competitive din punct de vedere al calității.

Turcia s-a aruncat într-o spirală inflaționistă

Politica adoptată de Turcia este una care nu are cum fie de succes pe termen mediu și lung. Sărăcirea accelerată a populației, pe fondul presiunilor inflaționiste, va afecta calitatea vieții și va alimenta fluxurile de migrație. Din păcate, nici măcar în al doisprezecelea ceas, autoritățile din Turcia nu par interesate să stopeze prăbușirea economiei. Regimul Erdogan pare hotărât să comită toate erorile posibile.

În mod ironic, pe termen mediu și lung, politica banilor ieftini, prin care s-a urmărit creșterea competitivității produselor turcești, va determina o pierdere semnificativă de competitivitate. Produsele turcești vor fi mai ieftine, dar acestea vor pierde rapid din calitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.