Categorii
Piața internă

Unde se termină mitul diasporei?

Unde se termină mitul diasporei? Prin această întrebare dorim să deschidem o discuție legată de ce anume datorăm diasporei. Mitul este simplu. Conform acestuia, remitențele trimise de diaspora în țară au salvat sau măcar menținut pe linia de plutire economia. Această idee a fost alimentată de nenumărate materiale de presă din ultimii 15 ani.

Modul în care se prezintă rolul acestor remitențe la salvarea economiei, ne forțează pe noi, cei rămași în urmă, să le fim recunoscători celor plecați. Fiecare român plecat din țară este transformat într-un erou de mass media. Reportajele în care expații își exprimă nemulțumirea legată de modul în care sunt tratați în România, deși ei trimit bani în țară, au devenit o banalitate. Desigur, banii respectivi nu sunt trimiși țării, ci rudelor lor. De asemenea, procentual, din sumele respective se plătesc mai puține taxe în țară, decât dintr-un salariu minim. Oricum nu aceste aspecte ni se par importante.

Realitatea este diferită de descrierea presei

Mitul alimentat de presă este că o ducem mai bine datorită acelor bani trimiși în țară. Dacă ar fi să ne ghidăm doar după indicatorii naționali (PIB, PIB per capita, evoluție piață imobiliară, creșteri salarii medii etc.) am putea fi tentați să le dăm dreptate.

La nivel de medii naționale o ducem excepțional. Dacă privim însă la nivel regional, nu e chiar așa. În localitățile cu o diaspora semnificativă (orașe medii și mici, mediul rural etc.) remitențele au produs o serie de efecte negative.. Economia s-a dezvoltat haotic la nivel local și presiunile pe prețuri au fost amplificate de remitențele trimise din afară.

Piața imobiliară

Am văzut nenumărate reportaje cu vilele care sunt locuite doar două săptămâni pe an. În zonele respective se construiește mult și dacă ne-am ghida după indicatorii statistici am putea afirma că piața imobiliară  este sănătoasă. Practic nu este chiar așa. Investițiile sunt nejustificate prin prisma potențialului zonelor. Economia este slab dezvoltată și multe dintre aceste locuințe sunt condamnate să se dărâme, fără să fie utilizate la potențialul lor maxim.

În Bucovina și în Maramureș există cartiere întregi de vile pustii. Nu putem să nu facem o asociere între acestea și orașele goale construite în boom-ul imobiliar chinezesc. Ce rost au investițiile în zone care economic tind să moară?

Locuitorii din zonele cu diaspora puternică o duc mai rău

Aceeași statistică ne înșeală și în ceea ce privește locuitorii care nu au emigrat și au rămas în localitățile abandonate de diaspora. Boom-ul imobiliar din aceste zone au generat creșteri neverosimile ale prețurilor la locuințe. Cei care au rămas să lucreze acolo nu-și mai permit să achiziționeze case, deoarece sunt prea scumpe raportat la veniturile lor.

Da, nivelurile salariale au crescut și un coș de cumpărături este mai ușor de umplut ca acum 10 ani. Achiziția unui imobil a devenit mai complicată și, chiar dacă își doresc să rămână în zonă, mulți salariați cedează și emigrează.

Firmele locale

Opinia generală este că expații trimit remitențe care susțin economiile locale. Până într-un punct, afirmația este corectă și nu intenționăm să o contestăm.

Se omite însă o fațetă a problemei. În regiunile în care o parte semnificativă a populației a ales calea străinătății, până și ultimul elev de liceu știe ce sumă de bani ar putea câștiga într-o lună de muncă în alte părți ale Uniunii Europene.

Ca urmare a conștientizării valorii prețului muncii în țările UE, angajații din zonă nu sunt extrem de atașați de locurile de muncă. Aceștia își dau demisia ușor și, prin asta, afectează potențialul de dezvoltare al afacerilor locale. Micii patroni sunt forțati să majoreze salariile peste potențialul zonei și eventualele câștiguri generate de puterea de cumpărare asociată remitențelor se estompează.

Economiile locale se deformează

Cine locuiește sau a vizitat localitățile dependente de remitențele diasporei a constatat că acestea tind să se asemene cu zonele monoindustriale.

Viața economică se rezumă la restaurante, săli de nunți, cabinete stomatologice, magazine de materiale de construcție și birouri de arhitectură. Localnicii le evită în luna august și salariații se duc în concedii începând cu luna septembrie.

Surprinzător, firmele de construcții sunt o raritate în aceste zone. Numărul scăzut se explică prin faptul că imediat ce un angajat se califică tentatția salariilor din vest devine prea mare.

Unde se termină mitul diasporei? Este greu să răspundem la această întrebare. Remitențele expaților sunt importante pentru zonele falimentare din care au plecat, dar nu toți locuitorii au de câștigat din asta. Remitențele forțează scumpirea relativă a vieții în regiunile în care sunt trimise. Pentru că economia este slab dezvoltată și aceste scumpiri nu pot fi compensate local, tendința migratorie a zonei se accentuează.

Accelerarea depopulării zonelor afectate de migrație determină apariția localităților pustii.

De Gabriel

Sunt un economist care scrie pe platforma Inițiativa Privată în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile care abundă în articolele mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *