Prin rectificare bugetară negativă (Negative budget rectification) înțelegem procesul prin care planul de cheltuieli al unei administrații publice este ajustat în jos. Într-o rectificare bugetară negativă ajustările au loc datorită unor rezultate fiscale sub așteptări, care nu corespund anticipărilor de la realizarea bugetului. La final de an, în Legea Bugetului sunt prevăzute anumite venituri, de obicei în creștere. Pe baza acestor venituri optimiste se fac alocările ipotetice între ministere. Când prognoza de venituri nu se îndeplinește, Guvernul trebuie să-și ajusteze cheltuielile planificate. În această situație, se reduc sumele alocate inițial ministerelor sau diferitelor departamente și organizații. Uneori sumele reduse de la unele ministere sunt alocate altora, care au deficit mai mare. Dacă rectificarea nu are loc, când încasările sunt scăzute, guvernul va trebui să se împrumute pentru a acoperi necesarul cheltuielilor. Deci, cu alte cuvinte, va avea loc o creștere a deficitului bugetar.
Când rectificarea bugetară este negativă există șanse mari ca unele proiecte de investiții să fie amânate sau chiar anulate. De exemplu, un Minister care are planificate anumite investiții în partea a doua a anului s-ar putea să fie pus în situația suspendării lor. Dacă în cadrul rectificării sumele sunt mutate la alt Minister sau sunt anulate din cauza veniturilor bugetare sub așteptări, realizarea proiectelor devine problematică.
Vezi și rectificare bugetară pozitivă.