Milioane de români au fost condamnați la foamete prin măsurile luate de către guvernul României după declanșarea pandemiei COVID-19. Chiar dacă nu contestăm măsurile în sine, pentru că înțelegem necesitatea protejării populației vulnerabile și a sistemului medical care nu ar fi făcut față unui val mare de îmbolnăviri, realitatea este că milioane de români, care depindeau de activități sezoniere externe, de activități ziliere și multe altele, au rămas blocați în case, fără posibilitatea de a-și câștiga veniturile necesare subzistențeiCitește în continuareMilioane de români au fost condamnați la foamete
Autor: Gabriel
Sunt economist și scriu aici în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile mele.
Cireșele românești sunt prea ieftine
Cireșele românești sunt prea ieftine chiar dacă în fiecare an platformele de socializare se aglomerează cu glume și critici legate de prețul lor prea ridicat. În realitate însă, dacă analizăm problema din punct de vedere economic, ne dăm seama că aceste fructe ajung pe tarabe le prețuri care le acoperă doar parțial costurile.Citește în continuareCireșele românești sunt prea ieftine
Plafonarea prețurilor nu este o soluție pentru rezolvarea dezechilibrelor dintre cerere și ofertă. Orice reglare a prețurilor stabilită de autoritățile centrale va avea efecte negative asupra economiei și consumatori. De exemplu, dacă statul ar fi intervenit pe piața măștilor chirurgicale, impunând un preț apropiat de cel dinainte de pandemie, mai puține firme ar fi făcut eforturi să aducă măști în țară, mai puțini producători ar fi încercat să producă produse substituibile și probabil niciunul nu ar fi încercat să-și dezvolte linii de producție dedicate. În plus, datorită prețurilor mai mici decât în alte țări ale lumii, importurile în România nu ar mai fi fost posibile fără o subvenție din partea statului.Citește în continuarePlafonarea prețurilor nu este o soluție
Firmele din România fac pasul spre noua economie fără să mai aștepte ajutoare de stat, programe de dezvoltare sau reluarea magică a vieții din punctul în care a fost abandonată la începutul lunii martie. Adaptarea rapidă a firmelor, la contextul actual și la noile oportunități din economie, ne dovedește, din nou, că inițiativa privată generează cele mai bune soluții la provocările pieței.Citește în continuareFirmele românești migrează spre noua economie
Adoptarea muncii remote ar putea stabiliza companiile, pe termen mediu și lung, din punct de vedere al fluxului de personal. Angajații care muncesc de la distanță par predispuși la migrația între companii, deoarece teoretic pot schimba locul de muncă fără să se ridice de la calculator, dar în realitate aceștia au potențialul să ofere un plus de stabilitate companiilor.Citește în continuareAdoptarea muncii remote poate stabiliza companiile
A fost de ajuns o singură ordonanță pentru ca România să treacă de la criza de forță de muncă la cea de locuri de muncă. Până acum o lună firmele nu reușeau să găsească candidați pentru pozițiile disponibile și cereau ca statul să relaxeze legislația muncii pentru a se putea aduce angajați din afară, astăzi asistăm la o situație care atunci nu ar fi părut posibilă. Închiderea forțată a economiilor lumii, a piețelor de export, a industriilor care implică colaborare umană intensivă, au dus la o restrângere economică fără precedent în istoria recentă a umanității, comparabilă poate doar cu cele rezultate din distrugerile celor două războaie mondiale.Citește în continuareDe la criza de angajați la cea de locuri de muncă
Digitalizarea României trebuie făcută acum pentru că ne-ar permite să restrângem mai puțin activitatea economică, să stimulăm piețe cu potențial de viitor, să generăm piețe noi și, per ansamblu, să ieșim din criza asta prelungită pe baze mult mai sănătoase. Stimularea ramurilor economice care nu sunt afectate de izolarea socială se poate constitui într-un avantaj competitiv semnificativ la finalizarea acestei perioade nefaste.Citește în continuareDigitalizarea României trebuie făcută acum
Covid-19 ar putea forța reforma industriei și grăbi adoptarea pe scară largă a robotizării și a imprimării 3-D. Pandemia a prins total nepregătit sectorul industrial și dacă o să aibă o amploare temporală semnificativă ne putem aștepta la grăbirea unor investiții majore în scăderea dependenței fabricilor de factorul uman și de fluxurile de aprovizionare.Citește în continuareCovid-19 poate forța reforma industriei
Covid-19 schimbă piața imobiliarelor
Covid-19 schimbă piața imobiliarelor cu o asemenea viteză și profunzime, încât o să ardem cel puțin câteva etape din evoluția acesteia. Efectele care se întrevăd în această zonă a economiei erau de așteptat să se întâmple, dar într-un orizont de 15-20 de ani. Covid-19 are potențialul să schimbe piața imobiliarelor în zona locuințelor, a spațiilor de birouri și a celor de vânzări. Profunzimea schimbărilor pe care le va produce depinde doar de durata izolării sociale. Citește în continuareCovid-19 schimbă piața imobiliarelor
Recesiunea economică din acest an va fi însoțită de o criză de încredere interpersonală. Dacă la crizele din trecut, vinovatul era ușor de demonizat, fie că era vorba de administrații publice corupte, de bănci lacome sau de investitori speculativi, acum responsabilul este unul misterios. Am ajuns să îi privim cu suspiciune pe cei care strănută, pe cei care fac cumpărături de panică, și pe cei care vin din afara țării. Am intrat într-o criză de încredere socială. Și în lipsa încrederii, asocierea și formarea brută de capital pentru IMM-uri, devine un deziderat tot mai greu de atins. Citește în continuareEconomia României între panică și criză de încredere