Categorii
Financiar

BNR scumpește prea târziu ratele

Pe 9 februarie 2022 BNR a majorat dobânda de referință cu 0,5% și a atras nemulțumirea multor persoane care au de achitat credite pe termen lung. Decizia Băncii Naționale a României nu este direcționată împotriva lor și este doar o reacție tardivă la situația economică de pe piață.

BNR scumpește prea târziu ratele și nu mai poate opri creșterea accelerată a ratei inflației.  Măsura luată pe 9 februarie a luat unii analiști prin surprindere și a fost considerată ca fiind excesiv de dură. Nu înțelegem de ce este considerată măsura ca fiind una severă. Inflația cu două cifre ne macină puterea de cumpărare și degradează calitatea vieții. Instituția centrală ar fi trebuit să stopeze politica banilor ieftini de la jumătatea anului trecut. La momentul respectiv, pe piață existau deja semnale puternice că ne îndreptăm spre o criză economică.

Creșterea de 0,5% a ratei de referință era de așteptat

După cum ne așteptam, pe 9 februarie BNR a majorat dobânda de referință cu 0,5%. Creșterea decisă de bancă este de două ori mai mare decât cea din luna ianuarie și este explicabilă.  Nu doar că această majorare nu a fost o surpriză, dar, realist vorbind, în fiecare din următoarele zece luni dobânda de referință va fi crescută cu cel puțin 0,5%. Majorările succesive vor determina creșterea IRCC și Robor și, implicit, a ratelor bancare. Acestea vor deveni în cel mai scurt timp un lux și, destul de probabil, vom asista la un fenomen al dării în plată. Sufocați de ratele tot mai mari ale creditelor și de scăderea veniturilor disponibile mulți proprietari vor prefera să renunțe la locuințele achiziționate cu credite.

BNR nu trebuie criticat pentru creșterea ratelor

Banca Națională a României nu trebuie să fie criticată pentru creșterea ratei dobânzii de referință, ci pentru că a întârziat extrem de mult această mutare. Dacă BNR ar fi acționat mai ferm, începând din vara lui 2021, probabil că acum nu ne-am fi pregătit pentru o rată a inflației cu două cifre. Ezitarea instituției ne va costa pe toți pentru că rata inflației este o taxă aplicată pe veniturile tuturor. Pe măsură ce vom pierde din puterea de cumpărare vom avea motive suplimentare să criticăm această politica monetară neinspirată. Cei care au de plătit rate sunt nedrepți când critică majorarea dobânzii de referință. Nu este corect să plătim toți, prin inflație, pentru achizițiile lor.

Ce nu înțeleg unii debitori

Unii debitori sunt nemulțumiți de această creștere a ratelor și o percep drept o decizie artificială a BNR. Situația lor ar fi mult mai rea dacă BNR nu ar încerca să stopeze inflația de pe piață. Băncile comerciale își vor ajusta oricum comisioanele pentru a se proteja de inflație. Evident, datornicii vor fi afectați de creșterea costurilor asociate cu banca. În plus, în lipsa intervenției băncii aceștia ar pierde putere de cumpărare. Pierderea venitului disponibil din cauza inflației ar putea fi mai gravă decât cea cauzată de majorarea ratelor.

BNR încearcă să reducă treptat presiunea din economie

După ani de zile în care BNR a forțat rate real negative ale dobânzii și în care accesul la banii ieftini a fost extrem de facil, a venit nota de plată. Situația economică este dezastroasă și orice acțiune mai puternică a BNR ar putea crea un val de panică pe piețe. Banca Centrală a început să crească rata dobânzii de referință ușor pentru a le semnaliza agenților economici situația dificilă în care este economia. S-au creat astfel premisele pentru a permite ajustarea agenților de pe piață la noul context. Creșterile timide ale ratei au un cost semnificativ, o rată a inflației care a redus puterea de cumpărare a românilor.   

BNR scumpește prea târziu ratele

Banca Națională a României este prinsă între rata inflației, dorința de a proteja exportatorii și cea de a nu lăsa leul să se aprecieze prea tare. Pericolul de apreciere a leului este ridicat în lipsa unor acțiuni ferme ale Băncii Central Europene. Cât timp BCE a continuat să practice o politică a banilor ieftini, nu ne așteptam ca BNR să acționeze foarte dur pe piața internă. Reducerea cantității de monedă națională în raport cu euro ar fi dus la apreciere și la scăderea competitivității exporturilor. Inflația a avansat însă prea tare în România și Banca Națională a fost forțată să majoreze dobânda de referință. Prea puțin, prea târziu. Nici măcar după aceste creștere cu jumătate de procent dobânzile băncile nu vor fi real pozitive și spirala inflaționistă va continua să se amplifice.

De Gabriel

Sunt un economist care scrie pe platforma Inițiativa Privată în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile care abundă în articolele mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *