Bugetul ar trebui construit pe PIB-ul curent și nu pe prognoze care presupun creșterea sa. De ani întregi, în fiecare toamnă se repetă aceeași situație. România închide bugetul în deficit excesiv și, cu toate acestea, propune un plan de venituri și cheltuieli pentru anul următor care pleacă de la ipoteza creșterii PIB-ului cu 4-5%. În plus, se estimează creșteri ale veniturilor din impozite. De obicei, prognozele nu se îndeplinesc și apar și cheltuieli neprevăzute care determină accentuarea deficitului bugetar.
România a beneficiat de o decadă senzațională din punct de vedere economic. Intrările de fonduri europene și investițiile directe au determinat creșterea accentuată a economiei. Cu toate acestea, Guvernul României a ratat constant încadrarea în țintele de deficit. Ce se va întâmpla când economia nu va mai crește în acest ritm? Nivelul de dezvoltare la care am ajuns este o veste bună, dar este și un semnal că fondurile de coeziune se vor reduce. Suntem aproape de media UE și nu ne mai calificăm pentru fonduri semnificative. Este deci de așteptat ca una din sursele de creștere ale economiei să-și piardă forța. Probabil, în următorii ani se va atenua ritmul de creștere al economiei. Similar țărilor din Vestul Europei, atingerea unui anumit nivel de dezvoltare ne va duce într-o zonă de stagnare sau de creșteri subunitare.
Pentru a preveni accentuarea deficitului, Guvernul României ar trebui să adopte o politică prudențială în care să nu se mai bazeze pe creșteri excepționale ale veniturilor bugetare. Soluția ideală ar fi ca bugetul să se construiască pe premisa unei creșteri economice zero. Altfel spus, veniturile și cheltuielile anului viitor să se bazeze pe valori reale din anul curent. Astfel, dacă economia ar performa peste așteptări am putea discuta despre închiderea deficitului sau chiar despre excedente bugetare.
