Categorii
Intern

„Zero Taxe” poate relansa economia

Propunerea USR+, de eliminare a impozitului și a contribuțiilor sociale pentru venituri în limita unui salariu minim brut, este o măsură extrem de îndrăzneață. Implementarea ei ar priva bugetul public de circa 60 de miliarde de lei pe an. O parte din această pierdere ar putea fi compensată prin încasarea de TVA, prin creșterea numărului de angajați, prin majorări salariale etc. Altă parte din reducere ar putea fi acoperită prin reduceri ale cheltuielilor bugetare sau prin tăierea unor cheltuieli de risipă, gen fondurile alocate programului PNDL. In extrem, ar putea fi majorate alte categorii de taxe. Acoperirea sau nu a acestui deficit nu schimbă însă faptul că eliminarea taxelor pe salariul minim ar putea fi un factor de stimulare a creșterii economice.

Zero Taxe” poate relansa economia României. Propunerea avansată cu insistență de deputații USR, Claudiu Năsui și Cristina Prună, este una extrem de greu de implementat. Intrarea în vigoare a acesteia ar lăsa un gol enorm la bugetul public și provocarea principală ar fi ca acesta să fie acoperit. Cei doi deputați susțin că implementarea se va face treptat pentru a fi evitat un șoc de acest gen, dar nu dau prea multe detalii în această direcție. În momentul de față nu aș putea să spun dacă treptat se referă la o implementare decalată în funcție de categoriile socio-profesionale sau la eliminarea succesivă a impozitului pe venit și a celor două contribuții sociale.

Ce costuri presupune măsura eliminării taxelor pe salariul minim

Salariul minim brut este în momentul de față 2230 de lei. Din salariul brut, 780,45 lei se duc pe CAS + CASS și încă 144,95 lei se duc pe impozitul pe venit. Practic, din fiecare salariu minim brut, statul încasează 925,45 lei. Instituțiile statului contabilizează diferit contracte le de muncă valide și valoarea fluctuează între 5 și 6 milioane. Putem aproxima că există circa 5,5 milioane de salariați. Dacă ar fi scutiți de impozit și de contribuțiile aferente salariului minim, statul nu ar mai încasa lunar circa 5.089.975.000 lei (925,45 lei * 5.500.000 contracte). La 12 luni încasările ar scădea cu 60 de miliarde de lei sau € 12,5 miliarde.

Cum anume urmează să fie compensată această scădere imensă a încasărilor la buget?

  1. O parte s-ar compensa prin creșterea încasărilor la TVA.Cei 5,5 milioane de angajați își vor orienta sporul de venit spre achiziții de produse care au cota normală de TVA, de 19%. Dacă tot surplusul de venit ar fi folosit pentru achiziții de produse atunci salariații ar plăti, într-un an, aproximativ 9,5 miliarde de lei pe TVA. Dar, atenție, majoritatea firmelor care activează în  comerț sunt plătitoare de TVA, deci își deduc TVA-ul. În plus, o mare parte din sporul de venit va fi orientată spre economii. Ar fi o performanță dacă, după deducerile de TVA și economiile indivizilor, statul ar rămâne la buget cu 3 – 5 miliarde de lei.
  2. Prin reducerea altor cheltuieli ale statului. Aici suntem în acord deplin cu domnul Năsui. Programele tip PNDL risipesc banii publici și abandonarea lor, în favoarea salariaților, ar stimula economia.
  3. Din efectul de antrenare economică. Creșterea consumului va produce un puternic efect de antrenare al economiei. Mai multe vânzări înseamnă o extindere a personalului din magazine, o dezvoltare a firmelor de curierat etc.
  4. Prin creșterea altor taxe.

Ce efecte poate avea măsura eliminării taxelor pe salariul minim

Indiferent de sursa acoperirii deficitului, implementarea propunerii „Zero taxe” va genera efecte interesante pe piață și poate relansa economia. Le vom enunța pe cele mai interesante, conștienți fiind că există și multe altele.

  • Salariile minime nete ar crește cu aproximativ 70%;

Cum 2 milioane de persoane sunt încadrate pe salariul minim, ne putem aștepta la o creștere puternică a cererii. Aceasa va genera un puternic efect inflaționist, capabil să destabilizeze economia.  Pentru cei cu salarii medii și mari, cererea nu se va majora semnificativ, dar ar putea să apară un efect de economisire.

  • Creșterea numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă va coborî presiunea pe IMM-uri;

Frecvent, micii întreprinzători sunt prinși între pretențiile salariale și costurile aferente. Multe IMM-uri fără salariați ar profita de oportunitate și ar face angajări în limita salariilor minime. Având angajați, aceste IMM-uri își vor reduce și impozitul pe venit la 1%, fapt care va fi o altă sursă a scăderii veniturilor statului. Probabil  munca la negru se va reduce și economia va fi mai bine fiscalizată.

  • Creșterea salariilor minime nete și a numărului total de angajați va stimula piața creditării;

La un grad de îndatorare de 40%, din 2230 de lei s-ar putea plăti rate lunare de 892 de lei. Un cuplu cu salarii minime ar putea să-și asume o rată de 1700 de lei. Programele „Prima casă” ar deveni mai interesante în urbanul mic și rural.

  • Un efect negativ constă în reducerea contribuțiilor la pilonul 2 de pensii;

Cei care lucrează pe salariul minim nu vor contribui la pensiile private. Problema este gravă pentru că fondurile de pensii investesc capitalul în economia românească.  

  • Sensul de migrare s-ar putea schimba, dinspre UE spre România, pentru unele categorii socio-profesionale;

Noul nivel salarial nu va determina mulți specialiști să se întoarcă în România. Este posibilă întoarcerea angajaților necalificați cu venituri lunare de circa €1.000, reduse de costul chiriei și al întreținerii.

  • Salariul minim s-ar stabiliza pe termen lung;

Guvernul României va majora cu prudență salariile minime, pentru că fiecare creștere ar determina reducerea încasărilor din CAS, CASS și impozitul pe venit.

  • Vor scădea bugetele primăriilor pentru că acestea încasează 40% din impozitul pe venit.

Două milioane de angajați lucrează pe salariul minim și veniturile multor primării depind de impozitele lor. Soluțiile imediate sunt puține și probabil primăriile vor majora taxele locale. Guvernul ar putea majora cota din impozit distribuită comunităților locale. În timp, ne aștetăm să apară un efect de compensare prin creșterea salariilor. Ar trebui încurajată comasarea unităților administrative falimentare.

„Zero Taxe” poate relansa economia

Măsura propusă de USR+ este atractivă pentu toți salariații care se chinuie să supraviețuiască de la o zi la alta, dar este și incredibil de greu de implementat. Golul imediat pe care l-ar lăsa la buget ar putea să fie acoperit doar prin tăieri brutale în alte zone și prin ajustări ale aparatului bugetar. Chiar dacă redimensionarea aparatului bugetar și eliminare risipei banului public sunt extrem de dezirabile, șansele să asistăm la așa ceva în timpul vieții noastre sunt extrem de scăzute. De asemenea, ar fi necesară eliminarea excepțiilor și avantajelor fiscale, de care beneficiază doar anumite categorii socio-profesionale, cum ar fi it-iștii sau constructorii.

De Gabriel

Sunt un economist care scrie pe platforma Inițiativa Privată în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile care abundă în articolele mele.

Un răspuns la “„Zero Taxe” poate relansa economia”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *