Regulile de distanțare socială și închiderea economiilor, teoretică și practică, au determinat prăbușirea traficului aerian. Companiile aeriene și-au consemnat cele mai multe avioane la sol, au trimis o mare parte din angajați în șomaj tehnic și au speriat într-o revenire miraculoasă a modului de viață de dinainte de criza COVID-19. Cei mai mulți și-au pus speranța că piața își va reveni rapid și că din a doua jumătate a anului oamenii vor călători din nou, în interes de afaceri și turistic. Din păcate, chiar dacă începând cu luna iunie măsurile de combatere a riscului de infectare au fost relaxate dorința oamenilor de a călători nu a revenit la nivelurile anterioare. Datele de trafic de pe cele mai mari aeroporturi din România confirmă un interes scăzut de a călători în acest fel. Situația se anunță extrem de dificilă pentru companiile aeriene care acum trebuie să-și ajusteze cheltuielile și destinațiile în speranța supraviețuirii acestei perioade. Citește în continuarePandemia a spulberat traficul aerian
Închiderea economiilor a determinat prăbușiri de piețe în economia mondială, fiind afectate nu doar serviciile, în care contactul uman cu clienții este esențial, ci și ale industrii. După mutarea planetei în on-line ne-am fi așteptat să vedem creșteri impresionante în vânzarea de echipamente de tipul smartphone, dar în mod surprinzător, vânzările s-au prăbușit în primele două trimestre ale anului și nu este clar când au să-și revină.Citește în continuarePiața mondială a smartphone – urilor s-a prăbușit
Criza debutează la început de iarnă
Pentru cei mai mulți dintre noi a fost clar, începând cu luna martie, că economia nu poate fi închisă fără ca relațiile din cadrule ei să fie perturbate semnificativ. Distanțarea socială și regulile impuse cetățenilor au fost atât de drastice încât prima relaxare ușoară a restricțiilor a generat o euforie generală și a dat senzația că am reușit să depășim cu bine închiderea economiei. Pe măsură ce semnalele negative de pe piață s-au înmulțit și euforia s-a disipat a devenit evidentă accentuarea stării de criză. Măsurile din țările UE, de conservare a locurilor de muncă, au reușit să amâne inevitabilul la nivelul populației, dar ne așteptăm să vedem o agravare a crizei începând cu ianuarie 2021.Citește în continuareCriza debutează la început de iarnă
Dezvoltarea unui sistem de compensare a costurilor angajaților remote ar putea să stimuleze anumite sectoare din economia României. Creșterea cheltuielilor asimilate salariilor ar duce la reducerea TVA-ului deductibil și ar stimula piața imobiliară rezidențială.Citește în continuareVoucherele pentru telemuncă pot impulsiona economia
Creșterea exponențială a numărului de angajați remote ridică unele probleme de etică în raporturile dintre ei și patronate. Angajații remote au devenit, fără voia lor, investitori în companiile la care lucrează. O parte din cheltuielile cu chiria, internetul, electricitatea etc. sunt făcute în favoarea angajatorilor lor, fără ca aceștia să le ofere vreo compensație. Autoritățile centrale ar trebui să îmbunătățească legislația muncii pentru a reglementa cadrul prin care companiile să compenseze aceste investiții negative ale angajaților.Citește în continuareCum compensăm cheltuielile angajaților remote?
Țările lumii s-au dovedit nepregătite pentru criza declanșată de pandemia COVID-19. Închiderea economiilor, blocarea fluxurile comerciale și restrângerea activităților de transport au lăsat companiile nepregătite și incapabile să asigure oferta necesară. Timp de luni de zile acestea s-au bazat pe stocurile existente, cu care au încercat să-și asigure prezența pe piață. În mod evident, pentru a evita pe viitor situații de acest gen, firmele vor încerca să-și securizeze aprovizionarea prin integrare pe verticală, în special în amonte.Citește în continuareIntegrarea industriei pe verticală ar reduce dependența de Asia
Efectele restrângerilor de activitate voluntare și ale distanțării sociale par să ne împingă în cea mai severă criză din ultimii 100 de ani. Încercările de redresare prin credite ieftine și subvenții sunt doar soluții pe termen scurt, care vor fi urmate de o creștere a ratei șomajului. Ne așteptăm deci, ca în lupta pentru supraviețuire, patronatele din industria alimentației publice să grăbească automatizarea și robotizarea proceselor de producție.Citește în continuareDistanțarea socială și automatizarea dezumanizează serviciile
Ministrul finanțelor răspândește informații trunchiate și profită de faptul că suntem străini de educația financiară pentru a deforma adevărul. Acesta ne prezintă creșterea anuală a salariului mediu net drept o majorare a puterii de cumpărare. În realitate, în perioada respectivă puterea de cumpărare (a salariului mediu net) a scăzut sensibil.Citește în continuareMinistrul Finanțelor dezinformează prin omisiune







