Merită scutiți IT-iștii de impozitul pe venit?

Merită scutiți IT-iștii de impozitul pe venit? A produs această facilitate efectele scontate? În 2003, prin legea 571, a fost decisă scutirea de plata impozitului pe venit a programatorilor care au generat pentru firmele lor, în anul precedent, vânzări de minim $10.000. Motivația elaborării legii a constat în necesitatea dezvoltării și consolidării unui sector economic considerat strategic pentru viitorul României. La momentul respectiv, sectorul IT era slab dezvoltat și se considera că dezvoltarea acestuia este estrategică pentru țară.

În 2003 era în vigoare un sistem fiscal de impozitare diferențiat cu cote de 18%, 23%, 28%, 34% și 40%. Oamenii de afaceri căutau modalități de a ocoli aceste taxe, astfel că o mare parte a economiei era într-o zonă gri. Creșterile de salarii în domeniul IT erau greu de oferit și angajații erau tentații de salariile generoase din țările dezvoltate, fapt care împiedica dezvoltarea rapidă a acestei industrii. În 2005, la introducerea cotei unice, avantajul oferit industriei IT și-a pierdut destul de mult din relevanță, dar cu toate acestea a fost păstrat.

Sectorul IT a avut timp 18 ani să se consolideze și dezvolte. Dacă perioada a fost insuficientă pentru dezvoltarea industriei ar trebui să ne întrebăm cât timp ar mai fi necesar? Trebuie să analizăm dacă scopul scutirii a fost îndeplint sau dacă poate fi realizat. Indiferent de concluzie trebuie să ne asumăm un orizont de timp pentru eliminarea sa.

Eliminarea scutirii nu ar obliga programatorii să plătească niveluri absurde ale cotelor, de până la 40%. Cota unică este de 10% și aplicarea ei ar reducere veniturilor it-iștilor, dar ar crește echitatea sistemului fiscal. Scutirea instituie un regim de impozitare regresivă, în care cei cu salarii mici contribuie cu o cotă superioară din venituri.

Cum ar putea fi modificată legea 571/2003

Ne aflăm într-o situație bugetară dificilă, dar mulți nu cred că autoritățile vor avea curajul să elimine avantajul industriei. Guvernul României are însă la îndemână alte mijloace pentru a neutraliza efectele scutirii pe impozitul pe venit. De exemplu, acesta ar putea opera două modificări minore asupra legii 571/2003, prin care ar reduce semnificativ numărul de beneficiari. În acest fel, guvernul ar evita oprobiul public și, în plus, ar crește baza de impozitare.

În primul rând, ar trebui să fie specificat extrem de clar ce se înțelege prin studiile superioare menționate în lege. Multe firme speculează ambiguitatea legii și angajează ca programatori sau manageri IT absolvenți de litere, istorie, economie etc. Aceștia nu au studii superioare de specialitae și eventual au urmat un curs de Tehnologia Informației în timpul facultății. O delimitare clară în lege a studiilor superioare care se pretează la scutire, însoțită de un control mai strict al dosarelor pe care firmele sunt obligate să le realizeze, ar avea cu siguranță un efect de restrângere a numărului de beneficiari.

În al doilea rând, guvernul ar putea creștepragul venitului generat de programatori. Inițial scutirea se oferea programatorilor din companiile care au obținut venituri minime anuale de $10.000 per it-st, din vânzarea de produse software. Pragul a fost crescut ulterior la €10.000 pe an (€833,33 pe lună) prin schimbarea valutei, dar suma este una extrem de scăzută pentru domeniul acesta. Este clar că programatorii generează venituri mai mari ca salariile lor. Soluția ar fi creșterea pragului de venit la o valoare superioară nivelului mediu anual al salariilor din IT. De exemplu, pragul ar putea fi urcat spre €100.000. Un programator de top care nu generează încasări anuale de €100.000 nu își justifică un salariu de €3-5.000 pe lună.

În concluzie

IT-iștii nu merită să fie scutiți de impozitul pe venit. Sunt puține firme românești, din tehnologia informației, relevante pe plan mondial, pentru a justifica susținerea măsurii de peste 18 ani.