Lumea a treia (The third world) este formată din țările slab dezvoltate. Mai precis, este vorba de țările care au un procent ridicat al populației afectat de sărăcia extremă. Pentru a fi considerată victimă a sărăciei extreme o persoană trebuia să trăiască folosind mai puțin de $1 pe zi (în anii 1990). În 2017, pragul sărăciei a fost urcat de către Banca Mondială la $2,15 pe zi.
Multe dintre organizațiile internaționale urmăresc să ajute aceste state să se dezvolte și să părăsească zona de sărăcie extremă. Modalitatea în care se oferă ajutoarele internaționale nu este întotdeauna cea mai inspirată. De multe ori, ajutoarele oferite sunt sub formă de hrană și îmbrăcăminte. Astfel sunt concurate agricultura și confecțiile, două domenii în care capitalizarea poate începe de la praguri scăzute. Intențiile organizațiilor internaționale sunt onorabile, dar prin concurența pe care o exercită se blochează dezvoltarea mediului privat.