Prin subutilizare (Underutilization) înțelegem folosirea unor resurse economice la un nivel sub potențialul lor maxim. Acest fenomen poate să apară la orice factor de producție, de la capital la muncă. Această situație poate să apară atât în mediul privat, cât și în cel public. De exemplu, o companie poate achiziționa un echipament de producție pe care să-l utilizeze la jumătate din capacitatea sa. Această situație apare deoarece compania nu estimează corect cererea viitoare pentru produsele sale.
Subutilizarea poate fi acceptată pe termen scurt, dar devine problematică pe termen mediu și lung. Orice factor de producție presupune costuri directe și costuri de oportunitate. Orele pe care un salariat le petrece fără să aibă sarcini, reprezintă o risipă din punct de vedere economic.