Teoria preferinței temporale a dobânzii (Time-Preference Theory of Interest) se referă la examinarea deciziilor investitorilor individuali de a-și investi sau consuma venitul lor. Teoria a fost dezvoltată de către economistul Irving Fisher. Fiecare individ care are un venit personal trebuie să decidă constant cât consumă și cât investește din acesta. La nivel de individ, investiția uzuală este reprezentantă de plasarea capitalului într-un depozit sau cont de economii. Conform lui Fisher, dobânda este prețul timpului, un indicator al preferinței pentru moneda prezentă în defavoarea celei viitoare. Practic, individul trebuie să aleagă între a consuma în prezent sau a amâna pentru viitor. Recompensa consumului viitor este dobânda.
