Utilitatea anticipată (Expected/anticipated utility) este un concept care se referă la utilitatea viitoare pe care este de așteptat ca o entitate sau economie agregată să o atingă în orice număr de circumstanțe și presupune luarea de decizii în condiții de incertitudine. Conceptul de utilitate anticipată a fost introdus de Daniel Bernoulli în 1738, în rezolvarea propusă pentru Paradoxul St. Petersburg. Aceasta se calculează cu ajutorul unei medii ponderate a tuturor rezultatelor posibile în anumite circumstanțe. Ponderea fiecărui rezultat posibil este determinată pe baza probabilității ca evenimentul să aibă loc. Precizia conceptului depinde de capacitatea de identifica evenimentele viitoare probabile.
