În cadrul secțiunii „Analize” sunt grupate articole care explică probleme curente prin raportarea la concepte teoretice.
În ultimele luni am atras frecvent atenția asupra faptului că inflația era deja printre noi, deși raportările oficiale veneau cu declarații optimiste și ne prezentau un tablou economic miraculos. Poate că este bine să înțelegem cum anume ne afectează rata inflației, acum că aceasta a devenit un fenomen de necontestat. Citește în continuareInflația reduce puterea de cumpărare
Un nou proiect de lege, depus recent în Senatul României, sfidează logica economică. Mai mulți parlamentari au propus modificarea legii muncii pentru ca salariul minim să fie 60% din cel mediu. Propunerea presupune o rigiditate a salariilor care nu se întâlnește pe piața reală. Citește în continuareParlamentarii români propun scoaterea salariilor în afara piețelor
Reprezentanții ANAT au anunțat la jumătatea lunii februarie că, prin acordarea de vouchere de vacanță în 2019 și 2020, au fost create 45.000 de locuri de muncă în HoReCa. Nu este clar cum anume au ajuns la această valoare, dar chiar dacă ar fi adevărată statul român nu a făcut o afacere prea bună. Citește în continuareANAT manipulează opinia publică
Discuțiile legate de supraaprecierea acțiunilor și de pericolul prăbușirii acestora au readus în atenția publicului indicatori, precum cel propus de Warren Buffett. Încercarea de a utiliza indicatorul pentru evaluarea pieței de capital din România nu ne va oferi însă rezultate relevante. Citește în continuareCum înlocuim indicatorul Buffett în România?
Finanțarea de către stat a șomajului tehnic a avut un efect extrem de interesant, a subvenționat prețurile la raft. Această subvenție indirectă a permis amânarea creșterilor de prețuri și mascarea ratei inflației.Citește în continuareȘomajul tehnic a amânat inflația
Reducerea drastică a cererii a determinat mulți producători și comercianți să ignore inflația. Costurile lor totale au crescut, dar aceștia au continuat să vândă produse și servicii la prețuri comparabile cu cele anterioare pandemiei COVID19, reducând astfel inflația sub nivelul ei real. Citește în continuareProducătorii au acoperit costul inflației
În fiecare final de an asistăm la o dezbatere anostă, între sindicate și guvern, prin care se încearcă stabilirea unui nou prag al salariului minim brut. În această dezbatere intervin și teoreticienii liberalismului care critică impunerea practica salariului minim brut pentru că acesta nu permite formarea liberă a prețurilor pe această piață. Citește în continuareEste salariul minim prea mare?
Un deputat al PER, până nu demult membru PSD, a depus în parlament un proiect de lege prin care se dorește revenirea la impozitarea progresivă. Simpla analiză a proiectului ne arată că acesta este scris prost și că îi discriminează fix pe angajații cu cele mai mici salarii. Constatăm că proiectul propune un amestec de impozitare progresivă și regresivă și că cel mai clar efect al acestuia va fi o descurajare a muncii.Citește în continuareUn proiect legislativ suprataxează veniturile scăzute
Propunerea USR+, de eliminare a impozitului pe venit, CAS-ului și CASS-ului, pentru venituri până la nivelul unui salariu minim, nu va deveni realitate prea curând. Încasările bugetare și perspectivele pentru anul viitor sunt atât de sumbre încât probabilitatea ca măsura să fie adoptată tinde spre zero. Măsura este de interes pentru noi, pentru că prin ea se va face trecerea spre un sistem mascat de impozitare progresivă. Citește în continuarePropunerea USR+ este o formă de impozitare progresivă
Din momentul în care economiile lumii au început să se deschidă, o multitudine de voci entuziaste au anunțat reveniri în V ale acestora. Rupți de realitate, aceștia și-au imaginat că, după două luni de izolare forțată, indivizii vor reveni la tiparele de consum anterioare și că economia va reveni rapid la starea anterioară. Din păcate, aceștia refuză că înțeleagă faptul că lumea din decembrie 2019 nu mai există și nu au luat în calcul două elemente: persistența virusului și modificarea comportamentelor de consum. Relaxarea treptată a dus la o revenire economică bruscă, la un nivel anterior lui februarie 2020, care a fost urmată de o evoluție extrem de lină. Totuși, pentru a atinge nivelul economic din 2019, majoritatea economiilor vor avea nevoie de 3-4 ani de adaptări la noile realități economice.Citește în continuareEconomia României va avea o revenire în „radical întors”
