Parlamentarii români propun scoaterea salariilor în afara piețelor, printr-un nou proiect de lege. Mai mulți aleși au depus o inițiativă legislativă care fixează salariul minim loa 60% din salariu mediu. Acesta ar urma să fie actualizat anual pentru ca proporția să se păstreze. O propunere de acest gen pleacă de la prezumția că piața muncii este rigidă și că statul poate controla formarea prețurilor. Inițiativa sfidează flexibilitatea pieței și ne demonstrează că legislatorii nu înțeleg legile cererii și ofertei.
Pe 2 februarie 2021 a fost înregistrată în Senat propunerea legislativă nr. 138/2021 pentru completarea articolului 164 din Legea 53/2003 Codul Muncii. Conform acestei propuneri, salariul minim urmează să fie legat de cel mediu și indexat anual pentru a păstra mereu proporția 60/100.
Parlamentarii nu înțeleg cum se formează salariile medii
Modificarea prevede ca, în primii ani, creșterea salariului minim și a celui mediu să se facă în tranșe egale, pentru păstrarea raportului dintre ele. Ulterior salariile minime urmează să fie indexate anual pentru a păstra proporția. Dar cum anume se poate realiza acest lucru? Salariul minim poate fi impus și indexat. Guvernul negociază cu patronatele și cu sindicatele și apoi anunță că salariul minim brut a crescut de la 2230 la 2300 de lei. Salariul mediu brut nu este însă stabilit de către autoritățile publice, deci nu există mijloace prin care să fie ținute sub control. Evident că nu poți să controlezi o medie și, de aceea, propunerea prevede realizarea unei corelații anuale între salariul minim brut și cel mediu.
Cum s-ar putea păstra proporția?
Cum controlul unui raport dintre un indicator fix și unul variabil este greu de realizat, legea presupune un efort perpetuu pentru păstrarea unei relații fără fundament pe piață. Imediat ce nivelul salariului minim ar fi indexat la 60% din salariul mediu, acesta din urmă va crește. De ce?
În primul rând, pentru că salariul mediu este calculat și pe baza salariilor minime și circa 40% dintre salariații români sunt remunerați cu venitul minim legal. În al doilea rând, salariile bugetarilor sunt raportate la salariul minim, deci orice creștere obligă la recalculări în întregul sistem. Este despre peste un milion de contracte de muncăi. În al treilea rând, vor apărea presiuni pe piața liberă pentru majorarea celorlalte salarii. În al patrulea rând, avalanșa majorărilor salariale va genera presiuni inflaționiste și va determina noi majorări salariale în mediul privat. Creșterile salariului minim, făcute scriptic, în lipsa majorării productivității, vor determina scumpiri ale produselor de bază. Spirala va continua și vor apărea noi presiuni salariale.
Imediat ce salariul minim va fi indexat la 60% din salariul mediu brut raportul va începe să se modifice. Sindicaliștii vor afla după 1-2 luni, la publicarea noilor indicatori financiari și va începe din nou presiunea pentru creșteri salariale.
Există soluții mai bune pentru creșterea salariilor minime
Da, salariile minime nete nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile de bază ale unei persoane sau familii, dar soluția la această problemă nu constă în creșterea nivelului de birocrație de pe piață. Autoritățile publice ar trebui să caute soluții mai pragmatice pentru eliminarea sărăciei în muncă.
Poate că propunerea USR+, de eliminare a taxării pe veniturile echivalente cu un salariu minim, nu este rea. În momentul de față, după prelevarea sumelor datorate, un angajat încadrat pe salariul minim rămâne cu €275 în mână. Acest venit net este aferent unui salariu minim brut de circa €470 de euro. Propunerea USR+, de eliminare a taxelor aferente salariului minim, nu poate fi bugetată astăzi, dar ar putea fi aplicată etapizat. Astlel, în 2-3 ani salariul minim net ar ajunge la €350-€400. Ar fi cea mai rapidă cale pentru eliminarea sărăciei în muncă.
Prin propunerea lor halucinantă, parlamentarii români propun scoaterea salariilor în afara piețelor.
