Sunt angajații part-time experți în evaziune?

Sunt angajații part-time experți în evaziune? Ministrul Muncii așa pare să creadă. Se pare că acești salariați complotează împotriva bunăstării naționale prin refuzul achitării contribuțiilor sociale datorate. Această afirmație este voit exagerată. Nici un evazionist nu s-a apropiat de Palatul Victoria, dar pericolul există, dacă ar fi să credem afirmațiile lansate de la Ministerul Muncii. Ministrul de resort a declarat, săptămâna trecută, că el nu crede că există angajați part-time care să poată supraviețui cu salariul minim aferent fracțiunii de normă lucrate.

Este deranjant faptul că statul pleacă de la premisa că zeci sau sute de mii de concetățeni, în complicitate cu patronii micilor firme, aleg să facă evaziune. Se comite însă un abuz strigător la cer. Statul nu este preocupat să dovedească existența acestor cazuri de evaziune, ci pleacă de la prezumția că toți salariații fracționari sunt evazioniști. Practic, statul recunoaște faptul că nu are capacitatea să identifice evazioniștii. În mod normal, statul ar trebui să plece de la prezumția că suntem cetățeni cinstiți și să dovedească încălcarea legii.

Desigur, există excepții la această reglementare, dar acestea nu acoperă toate cazurile posibile. Există români care preferă să lucreze dar nu se încadrează în categoriile exceptate: elevi, studenți sau pensionari. Faptul că ei preferă sau sunt nevoiți să lucreze cu normă parțială nu îi transformă în evazioniști.

Ce impact are măsura asupra cheltuielilor salariale brute

Măsura nu îi influențează pe angajații part-time al căror salariu este superior celui minim național. Teoretic, nici ceilalți salariați nu sunt afectați, pentru că aceste cheltuieli suplimentare cad în sarcina angajatorilor. Nu se știe însă câți angajatori își vor putea păstra salariații. Costurile salariale pentru angajații part-time vor crește semnificativ, după cum se poate observa în tabelele următoare.   Vedem pe coloana a cincea că, pentru salariații part-time, care au doar un sfert de normă (2 h/zi) cheltuielile salariale sunt de peste două ori mai mari. Acestea cresc de la 652 la 1337 de lei pe lună. Costurile cu salariații cresc semnificativ și pentru normele parțiale cu 4 h/zi, respectiv 6h/zi.

Cheltuieli salariale cu regim proporțional

Normă	Salariu brut	CAS+CASS	Salariu*	Cheltuieli salariale**
1h/7 zile	64	22	42	65
2h/zi	638	223	415	652
4h/zi	1275	446	829	1304
6h/zi	1913	670	1243	1956
8h/zi	2550	893	1657	2607

*înainte de aplicarea impozitului pe venit. Nu luăm acest impozit în calcul pentru că acesta nu este modificat în Codul Fiscal.

**Salariu brut + CAM

Noile cheltuieli salariale

Normă	Salariu*	CAS+CASS	Salariu brut	Cheltuieli salariale**
1h/7 zile	42	893	935	956
2h/zi	415	893	1308	1337
4h/zi	829	893	1722	1761
6h/zi	1243	893	2136	2184
8h/zi	1657	893	2550	2607

 

Prin modificarea Codului Fiscal s-a reușit un lucru remarcabil. Regimul fiscal al salarizării a fost complicat și mai tare. Statul a creat noi discriminări între categoriile de salariați și a reușit să impună un nou sistem de impozitare regresivă. Procentul cheltuielilor salariale este invers proporționale cu numărul de  ore lucrate. De fapt, am putea să ne imaginăm un scenariu în care un angajat are o normă cu o singură oră pe săptămână (rândul unu din tabele). Cu CAS și CASS aferente unui salariu minim, acesta ar ajunge să plătească impozit și contribuții de circa 96% din venitul brut.

Supraviețuirea cu o fracțiune de normă este posibilă

Sigur, este greu de crezut că există oameni care trăiesc cu un salariu minim parțial, dar acest lucru se întâmplă. Nu este necesar prea mult efort pentru a creiona mai multe scenarii care sunt perfect valabile și credibile. Acestea dovedesc și faptul că reforma Codului Fiscal este una împotriva interesului societății.

1. Persoanele care au mici ferme agricole ar putea prefera mai mult timp liber pentru a le putea administra. Fracțiunea de normă este în cazul lor o sursă de venit constant care să asigure funcționarea gospodăriei în perioadele în care ferma nu generează produse. Microferma nu le poate asigura subzistența, dar, pe de altă parte, nici un salariu minim complet nu poate susține nevoile gospodăriei. Această combinație este una pentru supraviețuire. Pe fondul reformei fiscale, mulți dintre acești oameni își vor pierde locurile de muncă și vor fi împinși sub pragul sărăciei.
2. Există angajați care lucrează în regim fracționar pentru că trebuie să aibă grijă de copii sau de rude aflate în incapacitate. Ei nu trăiesc doar din suma încasată ca salariu pentru că nu sunt singurii care generează venituri în gospodărie. Jumătate din salariul minim este prea puțin pentru ca aceștia să-și permită să angajeze o doică sau un îngrijitor profesionist. Dacă aceștia își vor pierde jobul cu normă parțială, nu se vor putea angaja din lipsă de timp, iar venitul gospodăriei se va reduce.

Patronii nu fug cu banii acasă

Tot prin respectiva declarație, ni se sugerează că patronii preferă să plătească salariații la negru. Și în acest caz se pleacă de la prezumția că patronul folosește salariații respectivi la program complet. Nu există ipoteza că o întreprindere are nevoie doar de un număr limitat de ore muncă sau că nu generează suficiente venituri pentru a angaja un salariat cu normă întreagă.

Este neclar ce anume a motivat această măsură. Oficialul din minister susține că nu este vorba de colectarea mai multor bani la buget, ci doar o problemă de principiu. Greu de crezut. Este clar că principala motivație a guvernului este creșterea încasărilor la bugetul asigurărilor sociale. O a doua motivație ar putea fi legată de încercarea de a crește oferta de forță de muncă de pe piață. Angajatorii vor disponibiliza unii salariați și aceștia vor fi forțați să-și caute alte locuri de muncă. Problema este că suntem în prag de criză și strategia guvernului se va întoarce împotriva sa.