Prin securitate socială (Social security) înțelegem programele prin care societatea își protejează categoriile vulnerabile (vârstnici, bolnavi, orfani etc.) de riscuri precum cele ale sărăciei sau bolii. Aceste programe sunt finanțate din fonduri la contribuie toți salariații și alți câștigători de venituri. În România, toți salariații contribuie cu 35% din salariul brut la fondurile de asigurare socială și de sănătate (CAS și CASS). Rezidenții cu câștiguri mari din dividende, chirii, rente contribuie la fondurile sociale de sănătate cu 10% din 12 salarii minime. Din fondurile colectate, statul asigură servicii medicale și finanțează sistemul de pensii, plata alocațiilor etc. Securitatea socială nu este atributul exclusiv al statului. Există nenumărate organizații non-profit care sunt implicate în oferirea de astfel de servicii.
