Sunt economist și scriu aici în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile mele.
Scoaterea la concurs în Timișoara a unui post de city manager ne-a evidențiat, din nou, că românii își doresc să lucreze la stat. Această preferință este pusă pe seama unei siguranțe mai mari a locului de muncă, unui stres mai scăzut și prin prisma salariilor medii mai ridicate. Motivația celor mai mulți este însă mai complexă și ține de nerespectarea drepturilor lor de angajați în mediul privat. Citește în continuareRomânii se bat pentru job-uri la stat
Până la începutul anului 2020 piața mondială a tabletelor era într-un declin evident. Creșterea dimensiunii telefoanelor inteligente, popularizarea phabletelor și capacitatea acestora de a suplini tabletele, au făcut ca acestea din urmă să-și piardă importanța. Pandemia și mutarea educației în mediul on-line au determinat o revitalizare neașteptată a pieței tabletelor. Citește în continuarePandemia a revitalizat piața tabletelor
Propunerea USR+, de eliminare a taxelor pentru veniturile egale cu un salariu minim brut, are potențialul să relanseze economia, dar statul nu are resurse pentru a o implementa. Cu un deficit bugetar de circa 10% în 2020 guvernul nu se poate angaja la reduceri de taxe. O soluție ar fi ca suma scutită de taxe să fie crescută etapizat, până la atingerea nivelului salariului minim brut. Efectul pozitiv din economie ar fi mai scăzut, dar statul ar avea mai mult timp să se adapteze.Citește în continuareCum poate fi implementată propunerea USR+
Un deputat al PER, până nu demult membru PSD, a depus în parlament un proiect de lege prin care se dorește revenirea la impozitarea progresivă. Simpla analiză a proiectului ne arată că acesta este scris prost și că îi discriminează fix pe angajații cu cele mai mici salarii. Constatăm că proiectul propune un amestec de impozitare progresivă și regresivă și că cel mai clar efect al acestuia va fi o descurajare a muncii.Citește în continuareUn proiect legislativ suprataxează veniturile scăzute
În trimestrul 3 din 2020 vânzările de telefoane mobile inteligente au continuat să scadă, livrările fiind cu 1% mai mici ca în perioada similară de anul trecut. Chiar dacă, per ansamblu, piața mondială a telefoanelor mobile inteligente a scăzut, unii producători au avut evoluții extrem de interesante. Efectele pandemiei și maturizarea pieței au determinat o accentuare a concurenței dintre producători.Citește în continuareSamsung redevine lider pe piața smartphone-urilor
Ministrul de Finanțe a anunțat, în cursul zilei de ieri, că România reușit să evite recesiunea tehnică și că a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, de 5,6%. Creșterea a fost însoțită însă de o scădere de 6%, raportat la trimestrul similar din 2019, deci situația este mai gravă decât pare. Această creștere nu este însă una sustenabilă, deoarece a fost obținută prin inundarea pieței cu bani ieftini. Așa se explică de ce, în cadrul conferinței de ieri, ministrul a solicitat reducerea dobânzii de referință a BNR. Scăderea dobânzii ar duce la ieftinirea creditelor, fapt care ar crea spațiu de manevră suplimentar pentru susținerea politicii banilor ieftini.Citește în continuareEvoluția economiei din T3 nu este motiv de bucurie
Orange a anunțat achiziția diviziei de operațiuni fixe a Telekom, în urma înțelegerii dintre cele două companii urmând să se transfere 54% din acțiuni în schimbul unei sume de 268 de milioane de euro. Restul de 46% din acțiuni, pe care le putem evalua la 228 de milioane euro, se află în proprietatea statului român. Prețul scăzut de vânzare ne dovedește că autoritățile publice au greșit refuzând să valorifice măcar o parte din pachetul de acțiuni, în anii în care acesta valora semnificativ mai mult.Citește în continuareOrange achiziționează Telekom și statul dezinformează
Propunerea USR+, de eliminare a impozitului și a contribuțiilor sociale pentru venituri în limita unui salariu minim brut, este o măsură extrem de îndrăzneață. Implementarea ei ar priva bugetul public de circa 60 de miliarde de lei pe an. O parte din această pierdere ar putea fi compensată prin încasarea de TVA, prin creșterea numărului de angajați, prin majorări salariale etc. Altă parte din reducere ar putea fi acoperită prin reduceri ale cheltuielilor bugetare sau prin tăierea unor cheltuieli de risipă, gen fondurile alocate programului PNDL. In extrem, ar putea fi majorate alte categorii de taxe. Acoperirea sau nu a acestui deficit nu schimbă însă faptul că eliminarea taxelor pe salariul minim ar putea fi un factor de stimulare a creșterii economice. Citește în continuare„Zero Taxe” poate relansa economia
Propunerea USR+, de eliminare a impozitului pe venit, CAS-ului și CASS-ului, pentru venituri până la nivelul unui salariu minim, nu va deveni realitate prea curând. Încasările bugetare și perspectivele pentru anul viitor sunt atât de sumbre încât probabilitatea ca măsura să fie adoptată tinde spre zero. Măsura este de interes pentru noi, pentru că prin ea se va face trecerea spre un sistem mascat de impozitare progresivă. Citește în continuarePropunerea USR+ este o formă de impozitare progresivă
Din momentul în care economiile lumii au început să se deschidă, o multitudine de voci entuziaste au anunțat reveniri în V ale acestora. Rupți de realitate, aceștia și-au imaginat că, după două luni de izolare forțată, indivizii vor reveni la tiparele de consum anterioare și că economia va reveni rapid la starea anterioară. Din păcate, aceștia refuză că înțeleagă faptul că lumea din decembrie 2019 nu mai există și nu au luat în calcul două elemente: persistența virusului și modificarea comportamentelor de consum. Relaxarea treptată a dus la o revenire economică bruscă, la un nivel anterior lui februarie 2020, care a fost urmată de o evoluție extrem de lină. Totuși, pentru a atinge nivelul economic din 2019, majoritatea economiilor vor avea nevoie de 3-4 ani de adaptări la noile realități economice.Citește în continuareEconomia României va avea o revenire în „radical întors”
