Închiderea economiilor a determinat prăbușiri de piețe în economia mondială, fiind afectate nu doar serviciile, în care contactul uman cu clienții este esențial, ci și ale industrii. După mutarea planetei în on-line ne-am fi așteptat să vedem creșteri impresionante în vânzarea de echipamente de tipul smartphone, dar în mod surprinzător, vânzările s-au prăbușit în primele două trimestre ale anului și nu este clar când au să-și revină.Citește în continuarePiața mondială a smartphone – urilor s-a prăbușit
Autor: Gabriel
Sunt economist și scriu aici în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile mele.
Categorii
Criza debutează la început de iarnă
Pentru cei mai mulți dintre noi a fost clar, începând cu luna martie, că economia nu poate fi închisă fără ca relațiile din cadrule ei să fie perturbate semnificativ. Distanțarea socială și regulile impuse cetățenilor au fost atât de drastice încât prima relaxare ușoară a restricțiilor a generat o euforie generală și a dat senzația că am reușit să depășim cu bine închiderea economiei. Pe măsură ce semnalele negative de pe piață s-au înmulțit și euforia s-a disipat a devenit evidentă accentuarea stării de criză. Măsurile din țările UE, de conservare a locurilor de muncă, au reușit să amâne inevitabilul la nivelul populației, dar ne așteptăm să vedem o agravare a crizei începând cu ianuarie 2021.Citește în continuareCriza debutează la început de iarnă
Dezvoltarea unui sistem de compensare a costurilor angajaților remote ar putea să stimuleze anumite sectoare din economia României. Creșterea cheltuielilor asimilate salariilor ar duce la reducerea TVA-ului deductibil și ar stimula piața imobiliară rezidențială.Citește în continuareVoucherele pentru telemuncă pot impulsiona economia
Creșterea exponențială a numărului de angajați remote ridică unele probleme de etică în raporturile dintre ei și patronate. Angajații remote au devenit, fără voia lor, investitori în companiile la care lucrează. O parte din cheltuielile cu chiria, internetul, electricitatea etc. sunt făcute în favoarea angajatorilor lor, fără ca aceștia să le ofere vreo compensație. Autoritățile centrale ar trebui să îmbunătățească legislația muncii pentru a reglementa cadrul prin care companiile să compenseze aceste investiții negative ale angajaților.Citește în continuareCum compensăm cheltuielile angajaților remote?
Țările lumii s-au dovedit nepregătite pentru criza declanșată de pandemia COVID-19. Închiderea economiilor, blocarea fluxurile comerciale și restrângerea activităților de transport au lăsat companiile nepregătite și incapabile să asigure oferta necesară. Timp de luni de zile acestea s-au bazat pe stocurile existente, cu care au încercat să-și asigure prezența pe piață. În mod evident, pentru a evita pe viitor situații de acest gen, firmele vor încerca să-și securizeze aprovizionarea prin integrare pe verticală, în special în amonte.Citește în continuareIntegrarea industriei pe verticală ar reduce dependența de Asia
Efectele restrângerilor de activitate voluntare și ale distanțării sociale par să ne împingă în cea mai severă criză din ultimii 100 de ani. Încercările de redresare prin credite ieftine și subvenții sunt doar soluții pe termen scurt, care vor fi urmate de o creștere a ratei șomajului. Ne așteptăm deci, ca în lupta pentru supraviețuire, patronatele din industria alimentației publice să grăbească automatizarea și robotizarea proceselor de producție.Citește în continuareDistanțarea socială și automatizarea dezumanizează serviciile
Ministrul finanțelor răspândește informații trunchiate și profită de faptul că suntem străini de educația financiară pentru a deforma adevărul. Acesta ne prezintă creșterea anuală a salariului mediu net drept o majorare a puterii de cumpărare. În realitate, în perioada respectivă puterea de cumpărare (a salariului mediu net) a scăzut sensibil.Citește în continuareMinistrul Finanțelor dezinformează prin omisiune
Categorii
Piața joburilor remote a rămas rigidă
La începutul pandemiei COVID-19 am prezis că suntem pe punctul să facem pasul spre o nouă economie, în care un procent semnificativ dintre angajați au să facă pasul spre poziții remote. Și este adevărat că în ultimele luni multe joburi au devenit remote, dar acestea au un caracter de proximitate. Multe firme au înlocuit activitatea la sediu cu acest remote de proximitate, în care angajații lucrează de la distanță și nu prea, pentru că trebuie să fie mereu disponibili pentru o convocare la sediu. Asta înseamnă că suntem încă departe de idealul de liberalizare al pieței muncii. Citește în continuarePiața joburilor remote a rămas rigidă
În Camera Deputaților a fost adoptat recent un proiect de lege care are potențialul să dezechilibreze grav piața muncii. Legislația muncii este și așa extrem de stufoasă, nenumăratele excepții la plata impozitului pe venit sau contribuțiilor pe sănătate generând deja discriminări semnificative între categoriile de salariați. Prin noua lege discriminarea forței de muncă este dusă la nivelul superior. Acesta propune impunerea a 11 praguri ale salariului minim, pe baza unor coeficienți corelați cu nivelul studiilor. O lege de acest tip îi va determina pe salariați să caute diplome prin care să-și majoreze baza salarială și pe angajatori să-și încadreze angajații pe poziții cu cerințe mai scăzute de studii. Citește în continuareSalarizarea în funcție de studii nu este ok
Lansarea în antreprenoriat este un proces care vine însoțit de o multitudine de obstacole. Unul dintre primele obstacole constă în găsirea unui sediu social pentru prima firmă. Statistica oficială ne spune că peste 90% din locuințele din România sunt în proprietatea celor care locuiesc în ele, deci teoretic găsirea unui sediu nu ar trebui să fie o problemă reală. În realitate, cele mai multe dintre persoanele predispuse la risc sunt tinere și locuiesc în chirie în marile orașe și au mari probleme când vine vorba să-și găsească un sediu pentru afaceri.Citește în continuareSediul social – obstacol pentru antreprenoriat