În trimestrul 3 din 2020 vânzările de telefoane mobile inteligente au continuat să scadă, livrările fiind cu 1% mai mici ca în perioada similară de anul trecut. Chiar dacă, per ansamblu, piața mondială a telefoanelor mobile inteligente a scăzut, unii producători au avut evoluții extrem de interesante. Efectele pandemiei și maturizarea pieței au determinat o accentuare a concurenței dintre producători.Citește în continuareSamsung redevine lider pe piața smartphone-urilor
Autor: Gabriel
Sunt economist și scriu aici în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile mele.
Ministrul de Finanțe a anunțat, în cursul zilei de ieri, că România reușit să evite recesiunea tehnică și că a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, de 5,6%. Creșterea a fost însoțită însă de o scădere de 6%, raportat la trimestrul similar din 2019, deci situația este mai gravă decât pare. Această creștere nu este însă una sustenabilă, deoarece a fost obținută prin inundarea pieței cu bani ieftini. Așa se explică de ce, în cadrul conferinței de ieri, ministrul a solicitat reducerea dobânzii de referință a BNR. Scăderea dobânzii ar duce la ieftinirea creditelor, fapt care ar crea spațiu de manevră suplimentar pentru susținerea politicii banilor ieftini.Citește în continuareEvoluția economiei din T3 nu este motiv de bucurie
Orange a anunțat achiziția diviziei de operațiuni fixe a Telekom, în urma înțelegerii dintre cele două companii urmând să se transfere 54% din acțiuni în schimbul unei sume de 268 de milioane de euro. Restul de 46% din acțiuni, pe care le putem evalua la 228 de milioane euro, se află în proprietatea statului român. Prețul scăzut de vânzare ne dovedește că autoritățile publice au greșit refuzând să valorifice măcar o parte din pachetul de acțiuni, în anii în care acesta valora semnificativ mai mult.Citește în continuareOrange achiziționează Telekom și statul dezinformează
Categorii
„Zero Taxe” poate relansa economia
Propunerea USR+, de eliminare a impozitului și a contribuțiilor sociale pentru venituri în limita unui salariu minim brut, este o măsură extrem de îndrăzneață. Implementarea ei ar priva bugetul public de circa 60 de miliarde de lei pe an. O parte din această pierdere ar putea fi compensată prin încasarea de TVA, prin creșterea numărului de angajați, prin majorări salariale etc. Altă parte din reducere ar putea fi acoperită prin reduceri ale cheltuielilor bugetare sau prin tăierea unor cheltuieli de risipă, gen fondurile alocate programului PNDL. In extrem, ar putea fi majorate alte categorii de taxe. Acoperirea sau nu a acestui deficit nu schimbă însă faptul că eliminarea taxelor pe salariul minim ar putea fi un factor de stimulare a creșterii economice. Citește în continuare„Zero Taxe” poate relansa economia
Propunerea USR+, de eliminare a impozitului pe venit, CAS-ului și CASS-ului, pentru venituri până la nivelul unui salariu minim, nu va deveni realitate prea curând. Încasările bugetare și perspectivele pentru anul viitor sunt atât de sumbre încât probabilitatea ca măsura să fie adoptată tinde spre zero. Măsura este de interes pentru noi, pentru că prin ea se va face trecerea spre un sistem mascat de impozitare progresivă. Citește în continuarePropunerea USR+ este o formă de impozitare progresivă
Din momentul în care economiile lumii au început să se deschidă, o multitudine de voci entuziaste au anunțat reveniri în V ale acestora. Rupți de realitate, aceștia și-au imaginat că, după două luni de izolare forțată, indivizii vor reveni la tiparele de consum anterioare și că economia va reveni rapid la starea anterioară. Din păcate, aceștia refuză că înțeleagă faptul că lumea din decembrie 2019 nu mai există și nu au luat în calcul două elemente: persistența virusului și modificarea comportamentelor de consum. Relaxarea treptată a dus la o revenire economică bruscă, la un nivel anterior lui februarie 2020, care a fost urmată de o evoluție extrem de lină. Totuși, pentru a atinge nivelul economic din 2019, majoritatea economiilor vor avea nevoie de 3-4 ani de adaptări la noile realități economice.Citește în continuareEconomia României va avea o revenire în „radical întors”
În fiecare an, la început de toamnă, în presa din România, li se plânge de milă viticultorilor. Se prezintă situații în care, pentru sume care pleacă de la 100 de lei pe zi, nu se găsesc zilieri pentru culesul viilor. Invariabil, se aduc în discuție beneficiarii venitului minim pentru care oamenii preferă să stea degeaba și să nu muncească. Puși în fața acestor informații, cititorii fac calcule sumare și trag concluzia că asistații sociali nu vor să muncească pentru 2000 de lei pe lună, preferând să trăiască pe picior mare din venitul minim garantat. Adevărul nu este așa de simplu, deoarece costul lor de oportunitate nu este luat în calcul, dar cu o legislație mai prietenoasă asistații sociali ar putea fi atrași spre activitățile sezoniere. Citește în continuareToamna le plângem de milă viticultorilor
Argumentele aduse împotriva muncii remote sunt extrem de ciudate. Se insistă că angajații remote riscă alienarea, depresia și scăderi catastrofale ale productivității. Cele mai multe dintre aceste îngrijorări sunt legate de deteriorarea stării psihologice a angajaților ca urmare a adoptării forțate a telemuncii. În sens mai larg, se sugerează că prin desfășurarea activității în birouri organizate sunt prevenite astfel de probleme. Se pleacă însă de la o premisă greșită, că angajații își satisfac nevoile de socializare doar la locul de muncă. Telemunca poate fi privită ca o eliberare care le permite oamenilor să se implice în activități de socializare independente.Citește în continuareArgumentele împotriva muncii remote sunt eronate
It – iștii din România se bucură de aproape două decenii de o scutire la plata impozitului pe venit care le-a fost acordată pentru ca industria să se poată dezvolta. A trecut așa de mult timp de implementarea excepției încât indivizii au început să o considere un drept și nu o facilitate. În contextul recesiunii profunde spre care ne îndreptăm și a deficitului bugetar excesiv este de așteptat ca după alegerile din toamnă această facilitate să fie abrogată.Citește în continuareSă mai scutim IT-iștii de impozitul pe venit?
Categorii
Pandemia a spulberat traficul aerian
Regulile de distanțare socială și închiderea economiilor, teoretică și practică, au determinat prăbușirea traficului aerian. Companiile aeriene și-au consemnat cele mai multe avioane la sol, au trimis o mare parte din angajați în șomaj tehnic și au speriat într-o revenire miraculoasă a modului de viață de dinainte de criza COVID-19. Cei mai mulți și-au pus speranța că piața își va reveni rapid și că din a doua jumătate a anului oamenii vor călători din nou, în interes de afaceri și turistic. Din păcate, chiar dacă începând cu luna iunie măsurile de combatere a riscului de infectare au fost relaxate dorința oamenilor de a călători nu a revenit la nivelurile anterioare. Datele de trafic de pe cele mai mari aeroporturi din România confirmă un interes scăzut de a călători în acest fel. Situația se anunță extrem de dificilă pentru companiile aeriene care acum trebuie să-și ajusteze cheltuielile și destinațiile în speranța supraviețuirii acestei perioade. Citește în continuarePandemia a spulberat traficul aerian